1. [MDA2] norodit, ~ă a [At: IST. CAROL XII, 2r/5 / Pl: ~iți, ~e / E: norod1] (Înv; d. țări, regiuni, localități etc.) Populat.
2. [DAR] norodit, -ă, adj. (înv.; despre țări, regiuni, localități etc.) populat.
3. [DLR - tomul X] NORODIT,-Ă adj. (Învechit; despre țări, regiuni, localități etc.) Populat. Sfezia... este... puțin norodită. ist. carol xii 2r/5. Gubernia... prea puțin iaste mai mică decît a Limii, însă îi mult mai norodită. ist. am. 4r/20. N-au putut să afle un om întru o cetate așa de norodită. critil 52/6. – pl.: norodiți, -te. – De la norod1.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL