1. [DEX '09] NORMATOR, -OARE, normatori, -oare, s. m. și f. Persoană calificată în stabilirea și calcularea normelor de muncă într-o întreprindere. – Norma + suf. -tor.
2. [MDA2] normator, ~oare smf [At: CONTEMP., 1949, nr. 162, 11/6 / Pl: ~i, ~oare / E: norma + -tor] Persoană calificată în stabilirea și calcularea normelor de muncă într-o întreprindere.
3. [DLRLC] NORMATOR, -OARE, normatori, -oare, s. m. și f. Persoană calificată în stabilirea normelor de timp de lucru în producție. Începu apoi verificarea, însoțit de normator. MIHALE, O. 24.
4. [DN] NORMATOR, -OARE s.m. și f. Specialist în stabilirea și calcularea normelor de producție. [Cf. fr. normateur, rus. normirovșcik].
5. [MDN '00] NORMATOR, -OARE s. m. f. specialist în stabilirea și calcularea normelor. (< norma + -tor)
6. [DOOM 3] normator s. m., pl. normatori
7. [DOOM 2] normator s. m., pl. normatori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL