1. [MDA2] norian sns [At: LTR2 / P: ~ri-an / E: fr norian] (Glg) Etaj superior al triasicului alpin, caracterizat prin anumite specii de lamelibranhiate, gasteropode, brahiopode, corali etc. și prin alge calcaroase Si: (rar) noric2.
2. [DN] NORIAN s.n. (Geol.) Ultimul etaj al triasicului de facies alpin; noric. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. norien].
3. [MDN '00] NORIAN, -Ă adj., s. n. (din) ultimul etaj al triasicului de facies alpin. (< fr. norien)
4. [DE] NORIAN, etaj al Triasicului superior din regiunile alpine, caracterizat prin ceratiți, lamelibranhiate, gasteropode, brahiopode, alge calcaroase etc. Termenul a fost introdus de Mojsisovics în 1869 și derivă de la numele Alpilor Norici (Austria).
5. [DLR - tomul X] NORIAN subst. (Geol.) Etajul superior al triasicului superior alpin, caracterizat prin anumite specii de lamelibranhiate, gasteropode, brahiopode, corali etc. și prin alge calcaroase; (rar) noric2. În regiunile sale de dezvoltare tipică, din Alpii occidentali, norianul e reprezentat prin dolomite... și calcare. ltr2. În țara noastră, depozite ale norianului, reprezentate în general prin calcare, apăr în munții Hășmașului, Rarău, Perșani. der. – Pronunțat: -ri-an. – Din fr. norian.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL