Definiție și ce înseamnă niprală

1. [DEX '09] NIPRALĂ, niprale, s. f. Plantă erbacee cu flori galbene, având fructele alcătuite din păstăi cu semințe puțin turtite, pestrițe, cu pete purpurii-negricioase (Lupinus luteus). – Et. nec.

2. [MDA2] niprală sf [At: CIHAC, II, 216 / V: ~rea~ / Pl: ~le / E: nct] (Bot) 1 Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori galbene, plăcut mirositoare, cu păstăi ale căror semințe, puțin turtite, au pete purpurii-negricioase (Lupinus lutens). 2 Planta erbacee Lupinus albus. 3 Planta erbacee Lupulus albus. 4 (Îf nipreală) Cutcurig (Helleborus odorus).

3. [CADE] NIPRALĂ (pl. -le) sf. 🌿 Plantă cu flori galbene, plăcut mirositoare; are fructele alcătuite din păstăi cu semințe puțin turtite, pestrițe, cu pete purpurii-negricioase; e cultivată, mai cu seamă în terenuri nisipoase, pentru îngrășarea pămîntului (Lupinus luteus) (🖼 3346).

4. [Șăineanu, ed. VI] niprală f. plantă mult cultivată mai cu seamă în terenuri nisipoase ca îngrășământ viu (Lupinus luteus). [Origină necunoscută].

5. [Scriban] niprálă f., pl. e (cp. cu ngr. lupinári, a.l.). O plantă leguminoasă papilionacee care se cultivă pin locurile nisipoase ca îngrășămînt viŭ (lupinus lúteus). V. slonecĭnic.

6. [MDA2] nipreală sf vz niprală

7. [DOOM 3] niprală (desp. ni-pra-) s. f., g.-d. art. nipralei; pl. niprale

8. [DOOM 2] niprală (ni-pra-) s. f., g.-d. art. nipralei; pl. niprale

9. [DER] niprală (niprale), s. f. – Plantă (Lupinus luteus). Origine necunoscută.

10. [DE] NIPRÁLĂ s. f. Plantă furajeră, folosită și ca îngrășământ verde, din familia leguminoaselor., înaltă de 80-120 cm, cu frunze palmat-compuse și cu flori galbene (Lupinus luteus); are fructe păstăi, cu semințe turtite, pestrițe, cu pete purpurii-negricioase.

11. [DLR - tomul X] NIPRALĂ s. f. Numele mai multor plante erbacee: a) plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori galbene, plăcut mirositoare, cu păstăi ale căror semințe, puțin turtite, au pete purpurii-negricioase (Lupinus luteus). cf. CIHAC, II, 216, DDRF, BARCIANU, ALEXI, W., tdrg, PANȚU, pl. ; b) Lupinus albus. cf. CIHAC, ii, 216; c) Lupulus albus. cf. gheție, r. m. ; d) (în forma nipreală) cutcurig (Helleborus odorus). Cf. panțu, PL. – pl.: niprale. – Și: nipreală s. f. – Etimologia necunoscută.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro