Definiție și ce înseamnă neîngăduință

[MDA2] neîngăduință sf [At: URECHE, L. 154 / Pl: ~țe / E: ne- + îngăduință] (Înv) 1 Lipsă de indulgență, de tolerață. 2 Lipsă de bunăvoință. 3 (Pex) Conflict. 4 Faptă care nu poate fi îngăduită.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] NEÎNDUPLECARE s. f. Însușirea celui neînduplecat; inflexibilitate, hotărâre, fermitate; p. ext. cruzime. […]
1. [DEX '09] NEÎNDUPLECAT, -Ă, neînduplecați, -te, adj. Care nu se înduplecă sau nu poate […]
1. [DEX '09] NEÎNDURARE s. f. Lipsă de îndurare, de milă; cruzime, asprime. ◊ Loc. […]
1. [DEX '09] NEÎNDURAT, -Ă, neîndurați, -te, adj. Neîndurător. ◊ Loc. adj. De neîndurat = […]
1. [DEX '09] NEÎNDURĂTOR, -OARE, neîndurători, -oare, adj. Care nu iartă; fără milă; nemilos, necruțător, […]
1. [DEX '09] NEÎNFRICARE s. f. Lipsă de teamă; vitejie, curaj, îndrăzneală. – Pref. ne- […]
1. [DEX '09] NEÎNFRICAT, -Ă, neînfricați, -te, adj. Care nu se înfricoșează, care nu se […]
1. [MDA2] neînfricoșare sf [At: AR (1829), 681/12 / Pl: ~șări / E: ne- + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro