1. [DEX '09] NEÎNDOIELNIC, -Ă, neîndoielnici, -ce, adj. Care nu provoacă îndoială, care nu poate stârni obiecții; indiscutabil, incontestabil. [Pr.: -do-iel-] – Pref. ne- + îndoielnic.
2. [MDA2] neîndoielnic, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ici, ~ice / E: ne- + îndoielnic] 1 Care nu provocă îndoială. 2 Care nu poate stârni obiecții Si: incontestabil, indiscutabil.
3. [DEX '98] NEÎNDOIELNIC, -Ă, neîndoielnici, -ce, adj. Care nu provoacă îndoială, care nu poate stârni obiecții; indiscutabil, incontestabil. [Pr.: -do-iel-] – Ne- + îndoielnic.
4. [DOOM 3] neîndoielnic adj. m., pl. neîndoielnici; f. neîndoielnică, pl. neîndoielnice
5. [DOOM 2] neîndoielnic adj. m., pl. neîndoielnici; f. neîndoielnică, pl. neîndoielnice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL