1. [DEX '09] NEVINDECAT, -Ă, nevindecați, -te, adj. (Despre ființe) Care nu s-a vindecat de o boală, care este încă bolnav; (despre răni, tăieturi etc.) deschis, necicatrizat. – Pref. ne- + vindecat.
2. [MDA2] nevindecat, ~ă a [At: PSALT. 315 / V: (înv) ~ven~ / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + vindecat] 1 Care nu a fost vindecat. 2 (Îrg; pex; d. boli) Incurabil. 3 (D. răni, tăieturi) Necicatrizat. 4 (Îrg; fig) Ireparabil. 5 (Îrg; fig) Care nu dispare.
3. [DEX '98] NEVINDECAT, -Ă, nevindecați, -te, adj. (Despre ființe) Care nu s-a vindecat de o boală, care este încă bolnav; (despre răni, tăieturi etc.) deschis, necicatrizat. – Ne- + vindecat.
4. [DLRLC] NEVINDECAT, -Ă, nevindecați, -te, adj. 1. Care nu s-a vindecat încă; bolnav; (despre răni, tăieturi etc.) deschis, necicatrizat. Spitalul unde zăceau bolnavii nevindecați, părăsiți în sărăcia lor de toți. RUSSO, S. 99. 2. Fig. (Neobișnuit) Neschimbat, statornic. Iacă cum judecă acest june nevindecat în părerile lui. NEGRUZZI, S. I 258.
5. [MDA2] nevendecat, ~ă a vz nevindecat
6. [DOOM 3] nevindecat adj. m., pl. nevindecați; f. nevindecată, pl. nevindecate
7. [DOOM 2] nevindecat adj. m., pl. nevindecați; f. nevindecată, pl. nevindecate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL