1. [DEX '09] NETEZI, netezesc, vb. IV. Tranz. 1. A face neted; a nivela. ◊ Expr. A(-i) netezi cuiva calea = a înlesni, a ușura cuiva ceva. 2. A călca ușor (cu fierul de călcat) rufe, haine etc. 3. A aranja, a îndrepta părul, penele; p. ext. a mângâia, a dezmierda. ◊ (Glumeț) A lovi, a bate. – Din neted.
2. [MDA2] netezi [At: DOSOFTEI, MOL. 75 / V: (înv) năt~, năteza, ~za / Pzi: ~zesc / E: neted] 1-2 vt A nivela (2-3). 3 vt (Pex) A lustrui. 4 vt (Îe) A ~ calea (sau drumul) A înlătura dificultățile, creând condiții favorabile Si: a înlesni, a ușura. 5-7 vtri (Pop) A trece cu fierul de călcat peste o haină șifonată. 8-11 vtri (Pop) A călca rufe neapretate. 12 vt A trece cu mâna, sau, rar, cu un obiect peste haine, păr etc. pentru a potrivi, pentru a îndrepta etc. Si: a aranja, (reg) a nelei2. 13 vt (Înv) A mângâia. 14 vt (Înv; pex) A consola. 15 vt (Reg) A masa1 sau a atinge ușor, în scop terapeutic. 16 (Gmț) A lovi.
3. [CADE] NETEZI (-ezesc) vb. tr. 1 A face neted ¶ 2 A trece ușor cu mîna peste ceva, a mîngîia (cu mîna), a desmierda: a-și ~ barba; Și plîngînd îl netezește pe obrajii arși de boală (VLAH.); își netezi părul de pe frunte și-l dete pe spate (EMIN.).
4. [DLRLC] NETEZI, netezesc, vb. IV. Tranz. 1. A face neted; a nivela. Și grapele spinoase... îngroapă-ncet sămînța și cîmpul netezesc. ALECSANDRI, P. A. 122. ◊ Expr. A(-i) netezi calea = a înlesni, a ușura (cuiva, ceva). ♦ (Rar) A ascuți. Se opri să mai netezească coasa cu grezia. REBREANU, I. 50. 2. (Cu privire la rufe, haine etc.) A călca (ușor) cu fierul de călcat. 3. A aranja, a îndrepta, a potrivi (părul, penele); p. ext. a mîngîia, a alinta, a dezmierda (pe cineva sau ceva). Mîhnit... începe a-și netezi calul pe coamă. CREANGĂ, P. 212. Astfel zise mititica, Dulce netezindu-mi părul. EMINESCU, O. I 54. Netezește-ți penele Ca mîndra sprîncenele! Netezește-ți codița Ca și mîndra cosița! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 400. ◊ Refl. Lebăda la umbră pe piept se netezea. ALECSANDRI, P. III 526. ♦ (Glumeț și ironic) A lovi, a bate. Scorniră minciuna că lelea Nastasie ar cam netezi din cînd în cînd pe Ileana... cu cîte-o despicătură de lemn. RETEGANUL, P. I 51. Moșneagul a rămas pleșuv și spetit, de mult ce-l netezise baba pe cap. CREANGĂ, P. 294. – Variantă: (rar) neteza, netez (EMINESCU, O. I 66), vb. I.
5. [Șăineanu, ed. VI] netezì v. 1. a face neted; 2. a trece cu mâna peste, a mângâia cu mâna: începe a-și netezi calul pe coamă CR.
6. [DEX '09] NETED, -Ă, netezi, -de, adj. 1. Care are suprafața dreaptă, fără asperități; p. ext. lucios, alunecos. ◊ Mușchi neted sau musculatură, fibră (musculară) netedă = mușchi sau musculatură, fibră (musculară) care nu prezintă striații. ♦ (Despre piele; p. ext. despre părți ale corpului) Fără riduri, fără zbârcituri, întins, catifelat, mătăsos. ♦ (Despre păr) Lins, întins. 2. (Despre suprafețe, locuri, terenuri) Care este drept, fără asperități, care este lipsit de denivelări, de accidente; întins, plan, șes. ♦ (Despre drumuri) Fără hopuri sau făgașuri; plat, drept, uniform; lin. ◊ Expr. (Adverbial) A-i veni (sau a-i fi) neted = a-i fi ușor, comod să facă ceva, a-i veni la îndemână. 3. Fig. Clar, precis, limpede, deslușit; p. ext. deschis, fățiș, direct. – Lat. nitidus, -a.
7. [MDA2] năteza v vz netezi
8. [MDA2] nătezi v vz netezi
9. [MDA2] nedet, ~ă a vz neted
10. [MDA2] neted, ~ă [At: HERODOT (1645), 33 / V: (înv) ~tid, (îvr) nedet / Pl: ~ezi, ~e, (înv, a) ~ezi / E: ml nitidus, -a] 1 a (D. obiecte sau părți ale lor) Cu suprafața dreaptă, lipsită de asperități Si: moale. 2 a (D. obiecte sau părți ale lor) Cu suprafața lucioasă Si: alunecos. 3 a (Îs) Mușchi ~ sau fibră (musculoasă) ~ă Mușchi sau fibră care nu prezintă striații. 4 sn (Îvr) Strălucire. 5 a (Reg; d. ființe) Îngrijit. 6 a (Reg; d. ființe) Cochet. 7 a (D. piele, părți ale corpului) Fără zbârcituri Si: întins. 8 a (Pex; d. piele, părți ale corpului) Catifelat. 9 a (Rar; d. ființe) Care are pielea fără zbârcituri, întinsă. 10 a (Pex; rar; d. ființe) Care are pielea catifelată. 11 a (Îvr; d. vorbe) Sincer. 12 a (Îvr; îoc păros) Fără păr. 13 a (D. păr) Lins. 14 a (Rar; d. consistența unei substanțe) Omogen. 15 a (Reg) Teafăr. 16 a (Înv; spc; d. figuri, corpuri geometrice) Plan. 17 a (D. locuri, terenuri) Fără denivelări Si: întins, plan, (rar) șes. 18 a (D. ape) Cu suprafața liniștită, fără valuri. 19 a (D. drumuri) Fără hopuri sau făgașuri Si: drept, lin, plat, uniform. 20 av (îe) A-i fi (sau a-i veni) ~ A-i fi ușor, comod să facă ceva. 21 av (Îe) A merge (ceva) ~ A decurge normal, fără complicații sau dificultăți. 22 a (Rar; d. pași; îoc săltăreț) Care alunecă lin Si: elastic, ușor. 23 a (Îvr; d. oameni; îoc gârbovit) Drept. 24 a (Fig) Clar. 25 a (Pex) Direct.
11. [MDA2] neteza v vz netezi
12. [MDA2] netid, ~ă a vz neted
13. [CADE] ASPRU1 adj. 1 Care dă o sensație neplăcută la pipăit, la gust, la auz: piele aspră; vin ~; sunete aspre; Și scoate un ~ vuet ce ’nsuflă oțerire (ALECS.) (contr. NETED) ¶ 2 Greu, care te face să înduri multe, să suferi: iarnă aspră; e o seară aspră de toamnă (CAR.) ¶ 3 🌿 IARBĂ-ASPRĂ 👉 IARBĂ ¶ 4 Fig. Neînduplecat, rău, sever: era bun cîrmuitor, ~ cătră aristocrați și blînd cătră popor (NEGR.) ¶ 5 📖 Spirit ~ 👉 SPIRIT ¶ 6 📻 Care nu e perfect luciu [lat. asper (e)rum].
14. [CADE] NETED adj. 1 Care nu prezintă asperități, cu suprafața curată, linsă, sclivisită, lucioasă: începu să-l mîngîie cu mînușițele ei cele grăsulii și ~e ca marmora cea bine lustruită (ISP.); apa s’așază între maluri, potolită, ~ă ca o oglindă (VLAH.) ¶ 2 Clar, limpede, deslușit, lămurit: pricina era ~ă (ODOB.) ¶ 3 Comod, fără greutate [lat. nĭtĭdus].
15. [CADE] NETEJOR, ❍NETEGIOR adj. dim. NETED.
16. [DEX '98] NETED, -Ă, netezi, -de, adj. 1. Care are suprafața dreaptă, fără asperități; p. ext. lucios, alunecos. ◊ Mușchi neted sau musculatură, fibră (musculară) netedă = mușchi sau musculatură, fibră (musculară) care nu prezintă striații. ♦ (Despre piele; p. ext. despre părți ale corpului) Fără crețuri, fără zbârcituri, întins, catifelat, mătăsos. ♦ (Despre păr) Lins, întins. 2. (Despre suprafețe, locuri, terenuri) Care este drept, fără asperități, care este lipsit de denivelări, de accidente; întins, plan, șes. ♦ (Despre drumuri) Fără hopuri sau făgașuri; plat, drept, uniform; lin. ◊ Expr. (Adverbial) A-i veni (sau a-i fi) neted = a-i fi ușor, comod să facă ceva, a-i veni la îndemână. 3. Fig. Clar, precis, limpede, deslușit; p. ext. deschis, fățiș, direct. – Lat. nitidus, -a.
17. [DLRLC] NETED, -Ă, netezi, -de, adj. 1. Care are suprafața fără asperități, fără proeminențe și adîncituri; p. ext. lustruit, lucios; plan, întins, drept. Obrazul cîmpului alerga înainte, neted și proaspăt. SAHIA, N. 61. Vuietul contenește – biruitoare, apa se așază între maluri, potolită, netedă ca o oglindă. VLAHUȚĂ, O. A. 408. O! dezmiardă, pînce fruntea-mi este netedă și lină. EMINESCU, O. I 42. O, făt-logofete, cu netede plete. ALECSANDRI, P. I 64. ◊ Fig. Se mișca vioi, avînd totuși în ținută ceva neted și lin. VORNIC, P. 47. ◊ (Adverbial) Părul... pe umeri neted cădea. ALECSANDRI, P. I 20. 2. Fig. Clar, precis, limpede, fără ocol, deslușit, net (1). Concluzia a fost netedă. C. PETRESCU, C. V. 324. Pricina era netedă. ODOBESCU, S. I 89. ◊ (Adverbial) I-am scris neted și convenabil. CAMIL PETRESCU, U. N. 156. Nu mi-ai spus-o neted, dar înțeleg. C. PETRESCU, R. DR. 230. 3. (Regional, numai în expr.) A-i veni (sau a-i fi) neted = a-i fi comod, ușor, a-i veni la îndemînă. Lui îi venea neted, vezi bine, să se lupte... namila de om, cu oamenii de boiul nostru. ISPIRESCU, U. 61. Oricum neted nu ne vine De orișice nu ni-e bine. PANN, P. V. II 154.
18. [DLRLC] NETEZA vb. I v. netezi.
19. [DLRM] NETEZA vb. I. v. netezi.
20. [Șăineanu, ed. VI] neted a. 1. care nu prezintă asperități, curat și lucitor: albi și netezi umeri EM.; 2. fig. clar: pricina era netedă OD. [Lat. NITIDUS].
21. [Scriban] néted, -ă adj. (lat. nĭtĭdus, strălucitor, neted; it. netto, sic. nitidu, pv. fr. net, sp. neto, pg. nedeo). Fără zgrunțurĭ, fără asperitățĭ: obraz părete, drum neted. Fig. Ușor, facil: lucru neted.
22. [Scriban] netezésc v. tr. (d. neted). Fac neted: rindeaua netezește scîndurile. Mîngîĭ trecînd mîna pe deasupra: îmĭ netezesc calu. Fig. Ușurez, facilitez: a netezi cuĭva drumu. V. măgulesc.
23. [DOOM 3] netezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. netezesc, 3 sg. netezește, imperf. 1 netezeam; conj. prez. 1 sg. să netezesc, 3 să netezească
24. [DOOM 2] netezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. netezesc, imperf. 3 sg. netezea; conj. prez. 3 să netezească
25. [DOOM 3] neted adj. m., pl. netezi; f. netedă, pl. netede
26. [DOOM 2] neted adj. m., pl. netezi; f. netedă, pl. netede
27. [DER] neted (netedă), adj. – Lis, lustruit, șlefuit. Lat. nĭtĭdus (Pușcariu 1177; Candrea-Dens., 1227; REW 5929), cf. it. netto, logud. nidu, prov., fr., cat. net, port. nedeo. – Der. netezi, vb. (a poliza, a șlefui; a egala; a dezmierda); neteziș, s. n. (suprafață șlefuită, oglindă); netezitoare, s. f. (mistrie).
28. [DFL] Pinus strobus L., « Pin strob, Pin neted ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori unisexuat-monoice, cele femele (cîteva grupate) verzi cu reflexe mov, iar cele mascule, galbene. Conuri, 10-15 cm lungime, 3 cm grosime, terminale, pendente, încovoiate, cu solzi rășinoși, maro-închis. Semințe aripate. Frunze moi, subțiri, fine, mai mult sau mai puțin pendente, albăstrui, în 3 muchii, 6-10 cm lungime, formează smocuri, cîte 3-5 într-o teacă terminală pe lujeri. Arbore maro, pînă la 50 m înălțime, cu tulpină dreaptă, scoarță subțire, coroană piramidală, cu ramuri mlădioase dispuse în verticile regulate, lujeri subțiri, maro-închis.
29. [Argou] neted adv. deschis, franc; pe față, pe șleau, fără ocolișuri
30. [DLRLV] NETEZI vb. (Mold.) A mîngîia, a consola. Netedzîși-mă luminînd. DOSOFTEI, MOL. Etimologie: neted + suf. -i.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL