1. [MDA2] nerumenit, ~ă a [At: JARNÍK-BÎRSEANU, D. 254 / Pl: ~'iți, ~e / E: ne- + rumenit] 1 Care nu s-a rumenit îndeajuns la foc. 2 (Pop; d. femei) Nefardat.
2. [DOR] nerumenit adj. m., pl. nerumeniți; f. sg. nerumenită, pl. nerumenite
3. [DLR - tomul X] NERUMENIT, -Ă adj. Negativ al lui rumenit; (popular) care nu și-a dat cu fard, nu s-a fardat. Uită-te, bade, la mine, Că-s mîndră, nesăpunită, Roșie, nerumenită. jarnik-bÎrseanu, d. 254, cf. 439, podariu, fl. 91. – pl.: nerumeniți, -te. – pref. ne- + rumenit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL