1. [DEX '09] PROZODIC, -Ă, prozodici, -ce, adj. Care aparține prozodiei, privitor la prozodie, de prozodie. – Din fr. prosodique.
2. [MDA2] prozodic, ~ă [At: HELIADE, PARALELISM, II, 153/16 / S și: ~oso~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr prosodique] 1 a Care aparține prozodiei (1) Si: (îvr) prosodicesc (1). 2 a Privitor la prozodie (1). 3 a De prozodie (1). 4 av În mod prozodic (1). 5 a (Înv) Ortografic.
3. [DLRLC] PROZODIC, -Ă adj. v. prosodic.
4. [DN] PROZODIC, -Ă adj. Referitor la prozodie, de prozodie. [Var. prosodic, -ă adj. / cf. fr. prosodique].
5. [MDN '00] PROZODIC, -Ă adj. referitor la prozodie. (< fr. prosodique)
6. [Șăineanu, ed. VI] prozodic a. ce ține de prozodie.
7. [MDA2] prosodic, ~ă a vz prozodic
8. [DLRLC] PROSODIC, -Ă, prosodici, -e, adj. Care se referă la prosodie, de prosodie. Cînticel care... este în privința regulelor prosodice cu mult mai prejos de ingenioasa improvizațiune a vînătorului de curci. ODOBESCU, S. III 10. – Variantă: prozodic, -ă adj.
9. [DLRM] PROSODIC, -Ă, prosodici, -ce, adj. Care aparține prosodiei, privitor la prosodie. [Var.: prozodic, -ă adj.] – Fr. prosodique.
10. [DN] PROSODIC, -Ă adj. v. prozodic.
11. [Scriban] *prosódic, -ă adj. (vgr. prosodikós). Gram. De prosodie: greșeală prosodică. Vers prosodic, vers bazat pe cantitatea silabelor, nu pe număru lor (în care caz s’ar numi vers silabic). Adv. După prosodie: un vers greșit prosodic. – Și proz- (după fr.).
12. [DOOM 3] prozodic adj. m., pl. prozodici; f. prozodică, pl. prozodice
13. [DOOM 2] prozodic adj. m., pl. prozodici; f. prozodică, pl. prozodice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL