1. [DEX '09] NEPOMENIT, -Ă, nepomeniți, -te, adj. 1. Despre care nu se (mai) vorbește, de care nu-și (mai) amintește nimeni, uitat; p. ext. care datează de multă vreme, vechi, străvechi. 2. (Adesea adverbial) Nemaipomenit. – Pref. ne- + pomenit.
2. [MDA2] nepomenit, ~ă [At: CR (1833), 2641/4 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + pomenit] 1 a Care nu este pomenit. 2 a (Înv; pex) Despre care nu se mai vorbește. 3 a (Înv; pex) De care nu-și mai amintește nimeni Si: uitat. 4 a (Înv) Care datează de multă vreme Si: străvechi, vechi. 5 sfpa (Mtp; reg) Iele. 6 a Nemaipomenit (1). 7 av (Udp „de”, exprimă ideea de superlativ absolut) Extrem de...
3. [CADE] NEPOMENIT adj. 1 Care nu s’a mai pomenit; cum nu s’a mai văzut: ținu veselie mare și ~ă mai multe săptămîni (ISP.) ¶ 2 De care nu-și mai poate cineva aduce aminte, străvechiu, imemorial: din timp ~.
4. [DEX '98] NEPOMENIT, -Ă, nepomeniți, -te, adj. 1. Despre care nu se (mai) vorbește, nu-și (mai) amintește nimeni, uitat; p. ext. care datează de multă vreme, vechi, străvechi. 2. (Adesea adverbial) Nemaipomenit. – Ne- + pomenit.
5. [DLRLC] NEPOMENIT, -Ă, nepomeniți, -te, adj. (Rar) Neauzit; nemenționat. ♦ (Adverbial, împreună cu prep. «de», folosit în construirea superlativului) Foarte, deosebit, nemaipomenit de... Era o lună nepomenit de frumoasă. DELAVRANCEA, T. 25.
6. [Șăineanu, ed. VI] nepomenit a. 1. care nu s’a mai pomenit; 2. imemorabil: din timp nepomenit.
7. [Scriban] nepomenít, -ă adj. De care nu s’a maĭ pomenit, noŭ. Fig. Surprinzător, uĭmitor: scandal nepomenit. – Maĭ des ne maĭ pomenit (adj. și adv.).
8. [DOOM 3] nepomenit adj. m., pl. nepomeniți; f. nepomenită, pl. nepomenite
9. [DOOM 2] nepomenit adj. m., pl. nepomeniți; f. nepomenită, pl. nepomenite
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL