1. [DEX '09] NEOTECTONIC, -Ă, neotectonici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a geologiei care studiază mișcările mai recente de deformare a scoarței terestre. 2. Adj. Care ține de neotectonică, relativ la neotectonică. [Pr.: ne-o-] – Neo- + tectonică.
2. [MDA2] neotectonic, ~ă [At: DEX / P: ne-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: neo- + tectonică] 1 sf Parte a geologiei care studiază mișcările mai recente de deformare a scoarței terestre. 2 a Care ține de neotectonică (1). 3 a Care se referă la neotectonică (1). 4 a Care este caracteristic neotectonicii (1).
3. [DN] NEOTECTONIC, -Ă adj. Referitor la mișcările tectonice recente. [Cf. germ. neotektonisch].
4. [MDN '00] NEOTECTONIC, -Ă I. adj. referitor la neotectonică. II. s. f. totalitatea mișcărilor tectonice recente. ◊ parte a geologiei care studiază mișcările de formare a scoarței tereste de la sfârșitul terțiarului și până în prezent. (< germ. neotektonisch, /II/ Neotektonik)
5. [DOOM 3] neotectonic (desp. ne-o-) adj. m., pl. neotectonici; f. neotectonică, pl. neotectonice
6. [DOOM 2] neotectonic (ne-o-) adj. m., pl. neotectonici; f. neotectonică, pl. neotectonice
7. [DE] NEOTECTÓNIC, -Ă (< neo- + textonic) s. f., adj. 1. S. f. Parte a geotectonicii care studiază mișcările tectonice ale structurilor geologice recente (cuaternare). Printre manifestările neotectonice reprezentative se remarcă prăbușirea (5130 î. Hr.) pragului Bosfor (c. 70 m diferență de nivel) și formarea strâmtorii omonime, care a permis pătrunderea apelor M. Mediterane în zona Mării Negre, precum și formarea Deltei Dunării. 2. Adj. Care se referă la mișcările tectonice recente.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL