1. [DEX '09] NEOPOZITIVISM s. n. Curent filosofic contemporan care acordă o atenție deosebită cunoașterii raționale și logicii, precum și analizei logice a limbajului științei. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-positivisme.
2. [MDA2] neopozitivism sns [At: DER / P: ne-o~ / E: fr néopositivisme] Curent filozofic contemporan care acordă o atenție deosebită cunoașterii raționale și logicii, interpretându-le de obicei în spirit convenționalist, subiectivist.
3. [DEX '98] NEOPOZITIVISM s. n. Curent filozofic contemporan care acordă o atenție deosebită cunoașterii raționale și logicii, precum și analizei logice a limbajului științei. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-positivisme.
4. [DN] NEOPOZITIVISM s.n. Curent filozofic contemporan care acordă o atenție deosebită cunoașterii raționale și logicii (pe care le interpretează însă, adesea, în spirit convenționalist, subiectivist), precum și analizei logice a limbajului științei. [Cf. fr. néo-positivisme].
5. [MDN '00] NEOPOZITIVISM s. n. curent filozofic contemporan care acordă o atenție deosebită cunoașterii raționale și logicii, precum și analizei logice a limbajului științei. (< fr. néopositivisme)
6. [DOOM 3] neopozitivism (desp. ne-o-) s. n.
7. [DOOM 2] neopozitivism (ne-o-) s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL