1. [DEX '09] NEMÂNCAT2 s. n. (În loc. adj. și adv.) Pe nemâncate = (care se face, are loc etc.) înainte de a fi mâncat ceva; fără să fi mâncat, cu stomacul gol. – Pref. ne- + mâncat2.
2. [DEX '09] NEMÂNCAT1, -Ă, nemâncați, -te, adj. Flămând. – Pref. ne- + mâncat1.
3. [MDA2] nemâncat1 sn [At: GRIGORIU-RIGO, M. P. II, 20 / Pl: (rar) ~e / E: ne- + mâncat1] 1 Abținere de la mâncare. 2-3 (Îljv) Pe ~e (sau ~) (Care se face) înainte de a fi mâncat ceva. 4 (Reg; îlav) De ~e Dis-de-dimineață.
4. [MDA2] nemâncat2, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + mâncat] 1 Care nu a mâncat. 2 Flămând.
5. [CADE] NEMÎNCAT adj. 1 Care nu s’a mîncat ¶ 2 Care n’a mîncat (încă); pe ~e, fără a mînca, înainte de a fi mîncat.
6. [DEX '98] NEMÂNCAT2, -Ă, nemâncați, -te, adj. Flămând. – Ne- + mâncat.
7. [DEX '98] NEMÂNCAT2 s. n. (În loc. adj. și adv.) Pe nemâncate = (care se face, are loc etc.) înainte de a fi mâncat ceva; fără să fi mâncat, cu stomacul gol. – Ne- + mâncat.
8. [DLRLC] NEMÎNCAT1 s. n. (Numai în expr.) Pe nemîncate = fără să fi mîncat, cu stomacul gol. Începură să le guste lacomi, așa, pe nemîncate. CAMIL PETRESCU, O. II 28. În loc să mă-ntrebi: «Ai mîncat tu ceva, măi băiete, astăzi?... ți-o fi foame?», dumneata îmi iei tacrirul pe nemîncate. CARAGIALE, O. III 53. – Formă gramaticală: (în expr.) nemîncate.
9. [DLRLC] NEMÎNCAT2, -Ă, nemîncați, -te, adj. Care nu a mîncat; flămînd; p. ext. sărac. Era slăbit, nemîncat, prăfuit. DUMITRIU, P. F. 58.
10. [Șăineanu, ed. VI] nemâncat a. care încă n’a mâncat. ║ adv. pe nemâncate, fără a mânca, postind.
11. [Scriban] nemîncát, -ă adj. Care nu e mîncat. Care n’a mîncat, flămînd. Pe nemîncate, fără să fi mîncat.
12. [DOOM 3] nemâncate (pe ~) loc. adj., loc. adv. (analize ~, Probele se recoltează ~.)
13. [DOOM 2] !nemâncate (pe ~) loc. adj., loc. adv.
14. [DOOM 3] !nemâncat adj. m., s. m., pl. nemâncați; adj. f., s. f. nemâncată, pl. nemâncate
15. [DOOM 2] nemâncat adj. m., pl. nemâncați; f. nemâncată, pl. nemâncate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL