1. [MDA2] nemeșel, ~ea [At: BUDAI-DELEANU, T. V. 41 / V: (reg) ~mi~ / Pl: ~ei, ~ele / E: nemeș + -el] 1-6 sm (Șhp) Nemeș2 (1-3) (tânăr). 7-8 a (Olt; șhp) (Destul de) nemeș (18) Si: (Olt) nemeșică (1-2).
2. [DLRM] NEMEȘEL, nemeșei, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui nemeș.
3. [MDA2] nemișel, ~ea sm, a vz nemeșel
4. [DAR] nemeșel, -ea, -ică, adj., s.m. (înv.) 1. (reg.; adj.) potrivit, de mijloc. 2. (s.m.) nemeș (nobil) mic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL