1. [DEX '09] NELIPSIT, -Ă, nelipsiți, -te, adj. Care este întotdeauna prezent, care nu lipsește niciodată; care nu se desparte de cineva. – Pref. ne- + lipsit.
2. [MDA2] nelipsit, ~ă [At: VARLAAM, C. 50 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + lipsit] 1 a Care este totdeauna prezent. 2 a Care nu se desparte de cineva. 3 av (Înv) Cu orice preț. 4 av (Înv) Fără încetare.
3. [CADE] NELIPSIT adj. Care nu lipsește, care nu poate lipsi: ori-încotro se ducea, era ~ de el (ISP.).
4. [DEX '98] NELIPSIT, -Ă, nelipsiți, -te, adj. Care este întotdeauna prezent, care nu lipsește niciodată; care nu se desparte de cineva. – Ne- + lipsit.
5. [DLRLC] NELIPSIT, -Ă, nelipsiți, -te, adj. Care e întotdeauna prezent, care nu lipsește niciodată (dintr-un loc, dintr-o împrejurare etc.). V. obișnuit. Nelipsitul foc al lucrătorului romîn arde într-un cotlon. SADOVEANU, O. VIII 200. Cum va comenta lumea plecarea lor. Cît se va simți lipsa la ceaiurile și la premierele unde de patru ani era nelipsită. C. PETRESCU, C. V. 357. E în picioare, între o măsuță și un grilaj, nelipsitul grilaj albicios al fotografilor. BASSARABESCU, S. N. 16. Cine mai întîlnește tipurile acele originale... de lăutari, nelipsiți la sărbători. ALECSANDRI, S. 26.
6. [Șăineanu, ed. VI] nelipsit a. care nu lipsește sau nu poate lipsi.
7. [DOOM 3] nelipsit adj. m., pl. nelipsiți; f. nelipsită, pl. nelipsite
8. [DOOM 2] nelipsit adj. m., pl. nelipsiți; f. nelipsită, pl. nelipsite
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL