1. [DEX '09] NEGUȚA, neguțez, vb. I. Tranz. (Înv. și pop.) 1. A face negoț. ♦ Refl. recipr. A se tocmi, a se târgui; fig. a duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva. 2. A cumpăra. – Lat. negotiari sau din negoț.
2. [MDA2] neguța [At: ROSETTI, B. 90 / V (îvp) ~goța, ~goți, nigoța, nigu~ / Pzi: ~țez, (rar) negoț / E: ml negotiare] (Îvp) 1 vt A negocia (1). 2 vrr A se târgui în vederea încheierii unei tranzacții comerciale. 3 vt A cumpăra. 4 vt A vinde.
3. [CADE] †NEGUȚA (-goț) I. vb. tr. ⚚ 1 A face negoț ¶ 2 A tocmi. II. vb. refl. A se tocmi: au prins... a se ~ cu dînsul ca să nu-i jupească... spatele (SB.) [nĕgotiari].
4. [DLRLC] NEGUȚA, neguțez, vb. I. Tranz. (Învechit și arhaizant) A vinde sau a cumpăra (o marfă) discutînd prețul, tocmindu-se; a face negoț, a negustori. Scotea în fiecare primăvară piei de vulpe... pe care le neguța cu pricepere în tîrg la Sebeș. SADOVEANU, V. F. 147. ♦ Refl. A se tocmi, a se tîrgui. N-am eu coraj acuma să mă neguțez. Dumneata cercetezi și numeri marfa și-mi pui banii pe masă. SADOVEANU, B. 98. ♦ Refl. Fig. A duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva; a se tîngui[1]. A prins... a se neguța cu dînsul, ca să nu-i jupească toate spatele. SBIERA, P. 20. – Prez. ind. și: (rar) negoț (GOROVEI, C. 109). – Variantă: negoța (CAMILAR, N. II 410) vb. I.
5. [MDA2] negoța v vz neguța
6. [MDA2] negoți[1] v vz neguța
7. [MDA2] nigoța v vz neguța
8. [MDA2] niguța v vz neguța
9. [CADE] NEGOȚ (pl. -oațe) sn. ⚚ 1 Vînzare și cumpărare de mărfuri, comerț, negustorie, trafic ¶ 2 †Trans. Marfă: cela ce va sări asupra vameșilor cîndu-l vor tîmpina cu ~ul în cale și nu va lăsa să cerce ~ul (PRV.-MB.) [lat. n e g o t i u m].
10. [DLRLC] NEGOȚA vb. I v. neguța.
11. [Scriban] 2) negóț și uțéz, a -uțá v. tr. (lat. *negotiare, cl. -ari; it. negoziare. El negoață, să negoațe, neguțăm. V. negociez, negustor). Vechĭ. Cumpăr la mezat. Azĭ. Est. Tratez p. a cumpăra, tocmesc: a neguța o vită, o marfă. V. intr. Negociez, mă tîrguĭesc, mă tocmesc: odată și nu maĭ neguța!
12. [Scriban] neguțéz V. negoț 2.
13. [DOOM 3] neguța (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 1 sg. neguțez, 3 neguțează; conj. prez. 1 sg. să neguțez, 3 să neguțeze
14. [DOOM 2] neguța (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 3 neguțează
15. [Onomastic] Neguț, -a, -ă, -oiu, -u v. Neg D 1 -3.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL