1. [DEX '09] NECONSOLAT, -Ă, neconsolați, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi consolat; nemângâiat. – Pref. ne- + consolat (după fr. inconsolé).
2. [MDA2] neconsolat, ~ă a [At: C. PETRESCU, C. V. 295 / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + consolat] 1 (D. oameni) Care nu s-a consolat. 2 (Pex; d. oameni) Care nu poate fi consolat Si: inconsolabil, nemângâiat (1). 3 (D. dureri, suferințe) Care nu poate fi potolit. 4-5 (Îe) Sunt ~ ! Formulă prin care cineva își exprimă regretul, consternarea față de o întâmplare neplăcută (de care se simte răspunzător).
3. [DEX '98] NECONSOLAT, -Ă, neconsolați, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi consolat; nemângâiat. – Ne- + consolat (după fr. inconsolé).
4. [DLRLC] NECONSOLAT, -Ă, neconsolați, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi consolat; nemîngîiat. Încleștă mîinile îndelung, cu o durere neconsolată. C. PETRESCU, C. V. 295.
5. [DN] NECONSOLAT, -Ă adj. Nemîngîiat. [< ne- + consolat, cf. fr. inconsolé].
6. [DOOM 3] neconsolat adj. m., pl. neconsolați; f. neconsolată, pl. neconsolate
7. [DOOM 2] neconsolat adj. m., pl. neconsolați; f. neconsolată, pl. neconsolate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL