1. [DEX '09] NECOMPLET, -Ă, necompleți, -te, adj. Care nu este complet, întreg, căruia îi lipsesc una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri, incomplet. [Var.: necomplect, -ă adj.] – Pref. ne- + complet.
2. [MDA2] necomplet, ~ă a [At: DEX2 / V: ~ect / Pl: ~eți, ~e / E: ne- + complet] 1 Care nu este complet. 2 Căruia îi lipsesc una sau mai multe din părțile componente.
3. [DEX '98] NECOMPLET, -Ă, necompleți, -te, adj. Care nu este complet, întreg, căruia îi lipsesc una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri, incomplet. [Var.: necomplect, -ă adj.] – Ne- + complet.
4. [DEX '09] NECOMPLECT, -Ă adj. v. necomplet.
5. [MDA2] necomplect, ~ă a vz necomplet
6. [CADE] * COMPLET, ⦿ Ⓟ COMPLECT I. adj. 1 Deplin, întreg, căruia nu-i lipsește nimic: operele ~e ale unui autor, toate scrierile lui ¶ 2 Plin, unde toate locurile sunt ocupate: vagonul e ~ ¶ ¶ C. NECOMPLET. II. sn. Ⓟ (mai adesea COMPLECT). Bal popular, local de dans al clasei de jos [fr. < lat.].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL