1. [MDA2] nechezet sn [At: SĂM. III, 426 / A și: (nob) ~ezet / Pl: ~e / E: nechez + -et] (Reg) Nechezat2.
2. [DAR] nechezet, nechezete, s.n. (reg.) nechezat.
3. [DLR - tomul X] NECHEZET s. n. (Regional) Nechezat2. Se apărau cu spaimă ienicerii Căci ramuri groase li zdrobeau puterea Stropșindu-li spinările cu trosnet, Iar caii cu nechezet dureros Se zvîrcoleau în chinurile morții. săm. iii, 426, cf. ALR I 1101/880. – Accentuat și (neobișnuit) nechezet alr i 1 101/880. – pl.: nechezete. – Nechez + suf. -et.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL