1. [MDA2] neastâmpărare sfs [At: VALIAN, V. / P: ne-as~ / E: ne- + astâmpărare] (Rar) Nerăbdare (2).
2. [Scriban] neastîmpăr n., pl. urĭ și neastîmpăráre (ea 2 sil.) f. Neliniște, agitațiune. Zburdălnicie.
3. [DLR - tomul X] NEASTÎMPĂRARE s. f. sg. (Rar) Negativ al lui astîmpărare; neastîmpăr. cf. valian, v. Cu ce neastîmpărare te-am ascultat pînă în sfîrșit! rărac, ap. tdrg. Cine nu știe că înainte d-a începe o furtună toată lumea simte ca o păclăială, o ancsietate (neastîmpărare), o greutate de răsuflare și o slăbiciune în tot corpul? barasch, m. iii, 102/21, cf. pont-briant, d., costinescu, alexi, w., tdrg. – pref. ne- + astîmpărare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL