1. [DEX '09] NARCOTINĂ, narcotine, s. f. Substanță extrasă din opiu, folosită în farmacie ca antipiretic și tonic. – Din fr. narcotine.
2. [MDA2] narcotină sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ne / E: fr narcotine] Substanță extrasă din opiu și folosită de obicei ca somnifer ușor.
3. [DLRLC] NARCOTINĂ, narcotine, s. f. Alcaloid extras din opiu cu ajutorul eterului, folosit în medicină în locul chininei.
4. [DN] NARCOTINĂ s.f. Alcaloid care se extrage din opiu, fără acțiune narcotică, întrebuințat ca înlocuitor al chininei. [< fr. narcotine].
5. [MDN '00] NARCOTINĂ s. f. alcaloid din opiu, somnifer ușor, tonic și calmant al tusei. (< fr. narcotine)
6. [Scriban] * narcotínă f., pl. e (d. narcotic). Chim. O substanță veninoasă scoasă din opiŭ.
7. [DOOM 3] narcotină s. f., g.-d. art. narcotinei; pl. narcotine
8. [DOOM 2] narcotină s. f., g.-d. art. narcotinei; pl. narcotine
9. [DLR - tomul X] NARCOTINĂ s. f. Substanță extrasă din opiu și întrebuințată de obicei ca somnifer ușor. cf. I. GOLESCU, C., NEGULICI, PONTBRIANT, D., costinescu, lm, bianu, d. s. Opiumul este un amestec de 26 de alcaloizi, în care predomină morfina, narcotina, codeina. agrotehnica, ii, 197, cf. DM. – pl.: narcotine. – Din fr. narcotine.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL