1. [DEX '09] NADPIS, nadpisuri, s. n. (Înv.) Rezoluție, apostilă (pusă pe o cerere). [Var.: natpis s. n.] – Din rus. nadpis.
2. [MDA2] nadpis sn [At: NEGRUZZI, S. I, 280 / V: nat~ / Pl: ~uri / E: rs надпись] (Rsî) Rezoluție pusă pe o cerere Si: apostilă.
3. [CADE] ‡NADPIS sbst. Rezoluție, apostilă: ministrul... le întoarse jalba cu ~, zicînd că obiceiul pămîntului poate sluji de lege (ODOB.) [rus.].
4. [DLRLC] NADPIS, nadpisuri, s. n. (Învechit) Rezoluție, apostilă. Lupu Balș le întoarse jalba cu nadpis zicînd că obiceiul pămîntului poate sluji de lege. NEGRUZZI, S. I 280. – Variantă: natpis (ALECSANDRI, T. 563) s. n.
5. [DEX '09] NATPIS s. n. v. nadpis.
6. [MDA2] natpis sm vz nadpis
7. [DOOM 3] nadpis (înv.) s. n., pl. nadpisuri
8. [DOOM 2] nadpis (înv.) s. n., pl. nadpisuri
9. [DER] nadpis (nadpisuri), s. n. – Apostilă, rezoluție. Rus. nadpis (Tiktin). Sec. XIX, înv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL