1. [CADE] ‡NACEALNIC sm. Superior: Bîrzov era polițaiu ~ (I.-GH.) [rus.].
2. [Scriban] naceálnic și -élnic (ea dift.) m. (rus. načálĭnik, șef, comandant, vsl. načenlinikŭ, d. čelo, frunte, čelinikŭ, fruntaș, șef. Celnic înseamnă în Macedonia „fruntaș, bogat”). Vechĭ. Șef de serviciŭ în administrațiune.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL