1. [MDA2] nacealnicie sf [At: (a. 1826) GCR II, 254/25 / Pl: ~ii / E: nacealnic + -ie] (Îvr) 1 Domnie. 2 Stăpânire.
2. [DAR] nacealnicie, nacealnicii, s.f. (înv.) domnie, stăpânire.
3. [DLR - tomul X] NACEALNIClE s. f. (învechit, rar) Domnie, stăpînire. Așa s-au întîmplat și țării noastre, într-a șaptea sută de ani a nacealniciei domnilor (a. 1826). gcr ii, 254/25, cf. tdrg. – pl.: nacealnicii. – Nacealnic + suf. -ie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL