1. [Șăineanu, ed. VI] Nedeia f. lac în jud. Doljiu, comunică cu Dunărea.
2. [DEX '09] NEDEIE, nedei, s. f. 1. Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. 2. Loc (plan) pe vârful unui munte. [Pl. și: nedeie] – Din sl. nedĕlja „duminică”.
3. [MDA2] nedeaie sf vz nedeie
4. [MDA2] nedeie sf [At: HERODOT (1654), 14 / V: (înv) ~eaie, ~diaie / Pl: ~dei, ~ / E: slv нєдѣлꙗ „duminică”] 1 Serbare populară câmpenească organizată, de obicei, cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. 2 (Reg) Târg ținut în zi de sărbătoare. 3 (Reg; spc) Târg săptămânal. 4 (Trs; pex) Loc unde se adună oamenii să petreacă și să danseze la nedeie (1). 5 (Trs) Vârf de munte fără vegetație sau acoperit cu iarbă și mușchi. 6 (Trs) Loc pe unde se trece, peste munte, în localitatea vecină.
5. [MDA2] nediaie sf vz nedeie
6. [CADE] NEDEIE sf. 1 †Mold. Iarmaroc, bîlciu: mai mare sudalmă să chiamă, cînd va sudui neștine pre altul... unde vor fi mulți oameni strînși, cumu-i în mijlocul tîrgului sau la vre-o ~ (PRV.-LP.) ¶ 2 Băn. Trans. Petrecere făcută de obiceiu în ziua hramului bisericii: cu fete din alte sate fac ei cunoștință mai lesne... pe la hramuri, rugi sau nedeie (MAR.) ¶ 3 Olten. Horă ce se face într’o localitate la o anumită zi de sărbătoare [vsl. nedĕlja „Duminecă; săptămînă”].
7. [DLRLC] NEDEIE, nedei, s. f. (Regional) 1. Întrunire cîmpenească populară, de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. O zi în care se face aici rugă sau nedeie. I. IONESCU, M. 605. 2. Loc plan pe vîrful unui munte. Să las staniști și nedeie, Și să schimb tăcerea lor Cu mult zgomot, multă larmă Din cetate. COȘBUC, P. II 168.
8. [Șăineanu, ed. VI] nedeie f. petrecere de vară (la sătenii bănățeni și ardeleni). [Vechiu-rom. nedeae, sărbătoare, adunare solemnă = slav. NEDEĬEĬA, dumineca].
9. [Scriban] nedéĭe f., pl. eĭ (vsl. bg. sîrb nedelĭa, duminică, săptămînă, d. ne-, ne-, nu, și dĭelo, dĭĕla, lucru, lucrare. V. delă). Mold. L.V. Iarmaroc, bîlcĭ. Azĭ. Olt. Ban. Trans. Mic bîlcĭ și horă a maĭ multor sate la un loc la marile sărbătorĭ de primăvară, vară și toamnă. – În Olt. și rugă și (laa munte) góvie. V. zbor 3.
10. [DOOM 3] nedeie s. f., art. nedeia, g.-d. art. nedeii; pl. nedei, art. nedeile (desp. -de-i-)
11. [DOOM 2] nedeie s. f., art. nedeia, g.-d. art. nedeii; pl. nedei, art. nedeile (-de-i-)
12. [MDO] nedeie
13. [DLRLV] NEDEIE s. f. (Mold.) Serbare populară. Mai mare sudalmă să cheamă cînd va sudui neștine pre altul...în mijlocul tîrgului sau la vreo nedeae. (v r e u n p r a z n i c MUNT). PRAV. Răsîpa.sărbătorilor si nediaelor elinești. DOSOFTEI, VS. Etimologie: sl. nedĕlja.
14. [DRAM 2021] nedéie, nedei, s.f. 1. Vârfuri montane goale, fără păduri, acoperite cu pășuni. 2. (înv.) Târg de țară în vârf de munte, la granița dintre regiuni. ■ „Bătrânii mai povestesc despre vestitele târguri de vite care se țineau pe munte (Rodna), pe la Sf. Ilie Proorocul. Pe Nedeia Grajdului (1.855 m), Nedeia Șasă (1.700 m), Nedeia Bârladelor și Nedeia Mică se pot urmări și acum drumurile pe care veneau maramureșenii și moldovenii cu carele. Acolo, sus, pe nedei, se făcea schimbul de mărfuri între locuitorii diferitelor provincii” (Morariu, 1937: 11). ■ Într-un document din 30 aprilie 1736 se pomenește despre existența „din timpuri străvechi” a unei întâlniri anuale care are loc de Sf. Petru și Pavel (29 iunie) la locul numit Stog (Știol) și unde „multă lume din Moldova și Polonia se adună sub formă de târg, vinde și cumpără diferite produse și se distrează”. În 1738, târgul se desființează printr-un ordin al autorităților comitatului Maram.; tradiția se reia în 1968 sub forma Festivalului Folcloric Hora de la Prislop (Borșa) (v. Tomi, 2005: 84). (Sec. XVI). – Din sl. nedélja „duminică” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA), ceea ce înseamnă că, la început, bâlciurile numite astfel se făceau duminica (Iordan, 1963: 52).
15. [DRAM 2015] nedeie, nedei, s.f. – 1. După înțelesul popular de azi, reprezintă „vârfuri goale, fără păduri, acoperite cu pășuni întinse de ierburi și mușchi”. 2. (înv.) Bătrânii mai povestesc despre vestitele târguri de vite care se țineau pe munte (Rodna), pe la Sf. Ilie Proorocul. Pe Nedeia Grajdului (1.855 m), Nedeia Șasă (1.700 m), Nedeia Bârledelor și Nedeia Mică se pot urmări și acum drumurile pe care veneau maramureșenii și moldovenii cu carele. Acolo, sus, pe nedei, se făcea schimbul de mărfuri între locuitorii diferitelor provincii (Morariu, 1937: 11). Într-un document din 30 aprilie 1736 se pomenește despre existența „din timpuri străvechi” a unei întâlniri anuale care are loc de Sf. Petru și Pavel (29 iunie) la locul numit Stog (Știol) și unde „multă lume din Moldova și Polonia se adună sub formă de târg, vinde și cumpără diferite produse și se distrează”. În 1738, târgul se desființează printr-un ordin al autorităților comitatului Maramureș. Tradiția se reia în 1968 sub forma Festivalului folcloric Hora de la Prislop (v. Tomi, 2005: 84). ♦ Atestat sec. XVI (Mihăilă, 1974). – Din sl. nedélja „duminică” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA), ceea ce înseamnă că, la început, bâlciurile numite astfel se făceau duminica (Iordan, 1963: 52).
16. [DRAM] nedeie, nedei, s.f. – 1. După înțelesul popular de azi, reprezintă „vârfuri goale, fără păduri, acoperite cu pășuni întinse de ierburi și mușchi”. 2. Bătrânii mai povestesc despre vestitele târguri de vite care se țineau pe munte (pe Rodna), pe la Sf. Ilie Proorocul. Pe Nedeia Grajdului (1855 m.), Nedeia Șasă (1700 m.), Nedeia Bârledelor și Nedeia Mică se pot urmări și acum drumurile pe care veneau maramureșenii și moldovenii cu carele. Acolo, sus, pe nedei, se făcea schimbul de mărfuri între locuitorii deferitelor provincii (Morariu 1937: 11). Într-un document din 30 aprilie 1736 se pomenește despre existența „din timpuri străvechi” a unei întâlniri anuale care are loc de Sf. Petru și Pavel (29 iunie) la locul numit Stog (Știol) și unde „multă lume din Moldova și Polonia se adună sub formă de târg, vinde și cumpără diferite produse și se distrează”. În 1738 târgul se desființează printr-un ordin al autorităților comitatului Maramureș. Tradiția se reia în 1968 sub forma Festivalului folcloric Hora de la Prislop (v. Tomi 2005, 84). – Din sl. nedélja „duminică”, ceea ce înseamnă că, la început, bâlciurile numite astfel se făceau duminica (Iordan 1963: 52).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL