1. [DEX '09] MĂRĂCINIT, -Ă, mărăciniți, -te, adj. Mărăcinos. – Din mărăcine.
2. [MDA2] mărăcinit, ~ă a [At: POPA, V. 116 / Pl: ~iți, ~e / E: mărăcini (pll mărăcine)] (Rar) Pe care au crescut mărăcini (1).
3. [DLRLC] MĂRĂCINIT, -Ă, mărăciniți, -te, adj. (Rar) Acoperit cu mărăcini. Apoi deodată... s-a agățat de strașina mărăcinită a gardului și s-a zvîrlit dincolo. POPA, V. 116.
4. [DOOM 3] mărăcinit (rar) adj. m., pl. mărăciniți; f. mărăcinită, pl. mărăcinite
5. [DOOM 2] mărăcinit (rar) adj. m., pl. mărăciniți; f. mărăcinită, pl. mărăcinite
6. [DGS] mărăcinit -ă adj. 1 (despre terenuri) ciulinos, ghimpos, mărăcinos, spinos, <reg.> spinăros. Câmpul este mărăcinit din cauză că nu a fost cultivat. 2 (bot.; rar; mai ales despre tulpinile sau frunzele unor plante) v. Armat. Ghimpos. Înghimpat. Mărăcinos. Spinos. Țepos.
7. [DLR] MĂRĂCINÍT, -Ă adj. (Rar) Prevăzut cu mărăcini (1). Apoi deodată, de parcă toată nebunia lumii ar fi scăpărat în el, s-a agățat de strașina mărăcinită a gardului și s-a zvîrlit dincolo. POPA, V. 116. - Pl.: mărăciniți, -te. – De la mărăcini (pl. lui mărăcine).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL