1. [DEX '09] MĂRMURAR, mărmurari, s. m. Meșter care lucrează marmura. – Marmură + suf. -ar.
2. [MDA2] mărmurar sm [At: POLIZU / V: marmor~ / P: ~i / E: marmură1 + -ar] (Rar) Meșter care lucrează marmura1.
3. [DLRLC] MĂRMURAR, mărmurari, s. m. (Popular) Meșter care taie, netezește, prelucrează marmura.
4. [MDA2] marmorar sm vz mărmurar
5. [DOOM 3] mărmurar s. m., pl. mărmurari
6. [DOOM 2] mărmurar s. m., pl. mărmurari
7. [DGS] mărmurar s.m. marmurier, <rar> marmurist. Mărmurarul execută lucrări în marmură.
8. [DLR] MĂRMURAR s. m. (Rar) Meșter care lucrează marmura1. Cf. POLIZU, BARCIANU. - Pl.: mărmurari. – Și: marmorár s. m. PONTBRIANT, D., COSTINESCU. – Marmură1 + suf. -ar.
9. [DLR] MARMORAR s. m. v. mărmurar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL