Definiție și ce înseamnă măricuț

1. [DGS] măricuț, -ă adj. (reg.) 1 (despre copii sau despre pui de animale) v. Crescut2. Dezvoltat. Măricel. Măricică. Mărișor. 2 v. Măricel. Măricică. Mărișor.

2. [DLR] MĂRICUȚ, -Ă adj., s. f. (Regional) I. Adj. 1. Măricel (1). [Cristeiul este] mai măricut, mai închis la pene. 2. Măricel (2). Odraslele mai măricuțe. LUNGIANU, ap. CADE. II. S. f. Numele unei specii de burete comestibil nedefinit mai de aproape (Mircești-Pașcani). ALR II 6 404/537. – Pl.: măricuți, -e. – Mare1 + suf. -cuț.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] MUNIFICENT, -Ă, munificenți, -te, adj. (Livr.) Foarte darnic; generos. – Din fr. […]
1. [DEX '09] MUNIFICENȚĂ, munificențe, s. f. (Livr.) Generozitate. – Din fr. munificence, it. munificenza. […]
1. [MDA2] muniționar sm [At: NEGULICI / P: ~ți-o~ / Pl: ~i / E: fr […]
1. [MDA2] munițiune sf vz muniție 2. [DN] MUNIȚIUNE s.f. v. muniție. 3. [Șăineanu, ed. […]
1. [MDA2] muntar sm [At: FRÂNCU – CANDREA, M. 25 / Pl: ~i / E: […]
1. [DOOM 3] munte-bloc s. m., pl. munți-bloc 2. [DOOM 2] munte-bloc s. m., pl. […]
1. [Șăineanu, ed. VI] munte-de-pietate m. așezământ, sub controlul Statului, unde se împrumută cu dobândă […]
1. [DEX '09] MUNTEANCĂ, muntence, s. f. 1. Femeie care face parte din populația Munteniei […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro