1. [Scriban] măglisésc v. tr. (cp. cu pol. machlowac, a amăgi, deși pare ngr.). Vest. Moxa. Amăgesc, înșel. – Azĭ (mîgl-): l-a mîglisit și l-a șutulit și l-a dus la tribunal de ĭ-a făcut o hîrtie (Br.-Voin. VR. 1907, 8, 220). La Stam. 331 mînglășitură, amăgitură.
2. [DGS] măglisitură s.f. (înv.) v. Ademenire. Amăgire. Înșelare1. Înșelăciune. Înșelătorie. Mistificare. Momire. Păcăleală. Păcălire. Păcălit1. Trișare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL