1. [MDA2] măcănitură sf [At: GR. S. VI, 156 / Pl: ~ri / E: măcăni + -tură] 1-2 Măcăit (1-2).
2. [DGS] măcănitură s.f. măcăială, măcăire, măcăit, măcăitură, măcănit, <reg.> ocăcăit, ocăit.
3. [DLR] MĂCĂNITURĂ s. f. (Regional) Măcăitură. GR. S. VI, 156. - Măcăni + suf. -tură.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL