1. [DLRLC] MĂCIUCĂRIȚĂ, măciucărițe, s. f. Unealtă cu ajutorul căreia se culegea măciuca de pe jos, din fuga calului. Bouarul, din zbor, culese de jos ghioaga cu măciucărița. SADOVEANU, O. VIII 84.
2. [DLRM] MĂCIUCĂRIȚĂ, măciucărițe, s. f. (Înv. și arh.) Unealtă cu ajutorul căreia se culegea măciuca de pe jos, din fuga calului. – Din măciucă + suf. -ăr-iță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL