1. [DEX '09] MÂRÂITOR, -OARE, mârâitori, -oare, adj. Care mârâie. [Pr.: -râ-i-] – Mârâi + suf. -tor.
2. [DEX '98] MÂRÂITOR, -OARE, mârâitori, -oare, adj. (Rar) Care mârâie. [Pr.: -râ-i-] – Mârâi + suf. -tor.
3. [MDA2] mârăitor, ~oare a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~oare / E: mârâi + -tor] (Rar) 1 (D. câini; pex, d. animale) Care mârâie (1). 2 (Pan; d. oameni) Care bombănește.
4. [DLRLC] MÎRÎITOR, -OARE, mîrîitori, -oare, adj. (Rar, despre unele animale și mai ales despre cîini) Care mîrîie. Se gîndea... ce să facă dacă s-ar întîlni cu o jiganie mîrîitoare. ALECSANDRI, la CADE.
5. [DOOM 3] mârâitor (desp. -râ-i-) adj. m., pl. mârâitori; f. sg. și pl. mârâitoare
6. [DOOM 2] mârâitor (-râ-i-) adj. m., pl. mârâitori; f. sg. și pl. mârâitoare
7. [Argou] mârâitor, mârâitori s. m. informator, denunțător.
8. [DGS] mârâitor s.m. (arg.) v. Delator. Denunțător. Informator. Pârâtor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL