1. [DEX '09] MÂGLISEALĂ, mâgliseli, s. f. (Reg.) Mâglisire. – Mâglisi + suf. -eală.
2. [MDA2] mâgliseală sf [At: PISCUPESCU, O. 94/21 / V: mig~ / Pl: ~eli, ~ele / E: măglisi + -eală] (Mun) Mâglisire.
3. [MDA2] migliseală sf vz mâgliseală
4. [DOOM 3] mâgliseală (reg.) (desp. mâ-gli-) s. f., g.-d. art. mâgliselii; pl. mâgliseli
5. [DOOM 2] mâgliseală (reg.) (mâ-gli-) s. f., g.-d. art. mâgliselii; pl. mâgliseli
6. [DGS] mâgliseală s.f. (reg.) v. Ademenire. Amăgire. Înșelare1. Înșelăciune. Înșelătorie. Mistificare. Momire. Păcăleală. Păcălire. Păcălit1. Trișare.
7. [DAR] migliseală (miglișală), migliseli (miglișeli), s.f. (reg.) V. mâgliseală.
8. [DLR] MIGLISEÁLĂ s. f. v. mîgliseală.
9. [DLR] MÎGLISEÁLĂ s. f. (Prin Munt.) Mîglisire. Mîgliseala prea iubirii și a nemulțămirii săneșului său. PISCUPESCU, O. 94/21.Cu șosele, cu momele și cu miglisele îl iau și-l aruncă în puț. RĂDULESCU-CODIN, Î. 151. - Pl.: mîgliseli și mîglisele. - Și: migliseálă s. f. – Mîglisi + suf. -eală.$
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL