1. [DEX '09] MUȘAMALIZARE, mușamalizări, s. f. (Fam.) Acțiunea de a mușamaliza și rezultatul ei. – V. mușamaliza.
2. [MDA2] mușamalizare sf [At: CONTEMP. 1948, nr. 105, 8/1 / Pl: ~zări / E: mușamaliza] (Fam) Ascundere a unei greșeli, a unei fapte incorecte, urâte, reprobabile etc.
3. [DLRLC] MUȘAMALIZARE s. f. Acțiunea de a mușamaliza; cocoloșire.
4. [DEX '09] MUȘAMALIZA, mușamalizez, vb. I. Tranz. (Fam.) A ascunde, a acoperi o acțiune urâtă, necinstită, reprobabilă; a cocoloși. – Mușama + suf. -iza.
5. [MDA2] mușamaliza vt [At: TDRG / Pzi: ~zez / E: mușama + -iza] (Fam; c. i. o greșeală, o faptă incorectă, necinstită, urâtă, reprobabilă) A face să dispară orice urmă Si: a ascunde, a acoperi, a cocoloși, a tăinui.
6. [DLRLC] MUȘAMALIZA, mușamalizez, vb. I. Tranz. (Cu privire la acțiuni urîte, necinstite) A ascunde, a cocoloși, a acoperi, a masca.
7. [Scriban] *mușamalizéz v. tr. (d. mușama, pl. -ale). Fam. Cocoloșesc, fac mușama, ascund ca să nu afle lumea: a mușamaliza o afacere.
8. [DOOM 3] mușamalizare s. f., g.-d. art. mușamalizării; pl. mușamalizări
9. [DOOM 2] mușamalizare s. f., g.-d. art. mușamalizării; pl. mușamalizări
10. [DOOM 3] mușamaliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mușamalizez, 3 mușamalizează; conj. prez. 1 sg. să mușamalizez, 3 să mușamalizeze
11. [DOOM 2] mușamaliza (a ~) vb., ind. prez. 3 mușamalizează
12. [IVO-III] mușamalizez.
13. [Argou] mușamalizare, mușamalizări s. f. ascunderea / acoperirea unei fapte urâte, necinstite, reprobabile
14. [Argou] mușamaliza, mușamalizez v. t. a ascunde / a acoperi o acțiune urâtă, necinstită, reprobabilă
15. [DLR] MUȘAMALIZARE s. f. (Familiar) Acțiunea de a m u ș a m a l i z a. Socialismul poate fi construit nu prin mușamalizarea contradicțiilor de clasă, ci prin dezvăluirea și învingerea lor. CONTEMP. 1948, nr. 105, 8/1, cf. ib. nr. 109, 13/6. – Pl. : mușamalizări. – V. mușamaliza.
16. [DLR] MUȘAMALIZA vb. 1. T r a n z. (Familiar; complementul indică o greșeală, o faptă incorectă, necinstită etc.) A ascunde, a acoperi, a face să dispară orice urmă; a cocoloși. V. t ă i n u i. Cf. TDRG. Toate trebuiau mușamalizate, pentru a evita un scandal de familie. V. ROM. februarie 1954, 74. Dacă ai să taci, mușamalizăm această întîmplare. Scapi și tu, îi îndulcim și lui pedeapsa. ib. septembrie 1955, 111, cf. ib. martie 1960, 149. Îl utiliza ori de cîte ori era la mijloc o afacere mîrșavă care trebuia să fie mușamalizată. STANCU, R. A. I, 265. – Prez. ind.: mușamalizez. – De la mușamale (pl. lui mușama).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL