Definiție și ce înseamnă muntenizare

1. [DEX '09] MUNTENIZARE, muntenizări, s. f. (Rar) Acțiunea de a se munteniza și rezultatul ei; adoptare a graiului sau a obiceiurilor din Muntenia. – V. munteniza.

2. [MDA2] muntenizare sf [At: CV 1949, nr. 6, 13 / Pl: ~zări / E: munteniza] (Rar) Adoptare a felului de a fi, de a se comporta, de a vorbi al locuitorilor din Muntenia.

3. [DEX '09] MUNTENIZA, muntenizez, vb. I. Refl. și tranz. (Rar) A-și însuși sau a face să-și însușească felul de a fi sau de a vorbi al muntenilor (1). – Muntean + suf. -iza.

4. [MDA2] munteniza vr [At: C. PETRESCU, R. DR. 125 / Pzi: ~zez / E: muntean1 + -iza] (Rar) A-și însuși felul de a fl, de a se comporta, de a vorbi al locuitorilor din Muntenia.

5. [DEX '98] MUNTENIZA, muntenizez, vb. I. Refl. A-și însuși felul de a fi sau de a vorbi al muntenilor (1). – Muntean + suf. -iza.

6. [DLRLC] MUNTENIZA, muntenizez, vb. I. Refl. A-și însuși felul de a fi sau de a vorbi al muntenilor (2). Interveni Sabina, parodiind accentul lui Nelu, atît de subit muntenizat. C. PETRESCU, C. V. 98.

7. [DOOM 3] muntenizare (rar) s. f., g.-d. art. muntenizării; pl. muntenizări

8. [DOOM 2] muntenizare (rar) s. f., g.-d. art. muntenizării; pl. muntenizări

9. [DOOM 3] !munteniza (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. muntenizez, 3 muntenizează; conj. prez. 1 sg. să muntenizez, 3 să muntenizeze

10. [DOOM 2] !munteniza (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 se muntenizează

11. [DLR] MUNTENIZARE s. f. (Rar) Acțiunea de a se m u n t e n i z a; (în special) adoptare a graiului din Muntenia. Muntenizarea limbii lui Negruzzi se face progresiv. CV 1949, nr. 6, 13. – Pl. : muntenizări. – V. munteniza.

12. [DLR] MUNTENIZA vb. I. R e f l. (Rar) A-și însuși felul de a fi, de a se comporta, de a vorbi al locuitorilor din Muntenia. Bună dimineața, nene Zaharia. – Nene ? Te-ai muntenizat rău ! se ridică Zaharia. C. PETRESCU, R. DR. 125. – Prez. ind.: muntenizez. – Muntean1 + suf. -iza.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDN '00] OMOHIOIDIAN adj., s. n. (mușchi digastric) care se întinde oblic pe gât, omoplat […]
1. [DEX '09] OMOLOGARE, omologări, s. f. Acțiunea de a omologa și rezultatul ei. – […]
1. [MDA2] omonimitate sf [At: HASDEU, I. C. I, 104 / E: omonim + -(i)tate] […]
1. [DEX '09] OMOPLAT, omoplați, s. m. Os pereche triunghiular, lat și subțire, care formează […]
1. [MDA2] omopolar, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr homopolaire] […]
1. [MDA2] omoranie sf [At: VISSARION, B. 106 / Pl: ~ii / E: omorî + […]
1. [DEX '09] OMORGANIC, -Ă, omorganici, -ce, adj. (Despre consoane) Emis de aceleași organe și […]
[MDN '00] OMORIZIE s. f. (mat.) formare a unui sistem de rădăcini dintr-o singură rădăcină […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro