1. [DEX '09] MUMBAȘIR, mumbașiri, s. m. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Slujbaș însărcinat cu încasări și cu execuții fiscale. [Var.: bumbașir s. m.] – Din tc. mübașir.
2. [MDA2] mumbașir sm [At: N. COSTIN, ap. DLR / V: (înv) bumb~, miub~[1], mumbaș / Pl: ~i / E: tc mübașir] (Înv; în Țara Românească și Moldova) Slujbaș al Divanului, însărcinat mai ales cu execuțiile fiscale Si: aprod, armaș, ceauș.
3. [DEX '98] MUMBAȘIR, mumbașiri, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Slujbaș însărcinat cu încasări și cu execuții fiscale. [Var.: bumbașir s. m.] – Din tc. mübașir.
4. [DLRLC] MUMBAȘIR, mumbașiri, s. m. (Învechit) Slujbaș, însărcinat cu încasări și execuții fiscale. Hătmănia avea un stog de slujitori și mumbașiri cu care se slujea la împliniri de bani și execuțiuni. FILIMON, C. 233. Peste o lună de zile să trimete mumbașirul după rămășițuri, care împlinesc tot acei bani ce au dat lăcuitorii odată. GOLESCU, Î. 87. – Variantă: bumbașir (ODOBESCU, S. III 28) s. m.
5. [Șăineanu, ed. VI] mumbașir m. V. bumbașir: slujitori și mumbașiri cu cari hătmania se slujia la împliniri de bani și execuțiuni FIL.
6. [Scriban] mumbașír și bumbașír m. (turc. [d. ar.] mübașyr, ușier, agent, delegat; ngr. bumbasiri, sîrb. mŭbašir și bumbašir). Vechĭ. Agent polițienesc p. a incasa baniĭ și a face să se execute pedeapsa (armășel, ceauș). – La Cant. mĭubașir. V. cĭocoĭ, taxidar.
7. [DEX '09] BUMBAȘIR s. m. v. mumbașir.
8. [MDA2] bumbașir sm vz mumbașir
9. [MDA2] mumbaș sm vz mumbașir
10. [DEXI] bumbașir s.m. v. mumbașir.
11. [CADE] BUMBAȘIR 👉 MUMBAȘIR.
12. [Șăineanu, ed. VI] bumbașir m. odinioară, aprod sau agent polițienesc pentru împliniri de bani și execuțiuni: am poruncă să-ți puiu bumbașir FIL. [Formă paralelă cu mumbașir = turc. MUBAŠYR, ușier, sergent].
13. [Scriban] bumbașír V. mumbașir.
14. [DOOM 3] mumbașir (înv.) s. m., pl. mumbașiri
15. [DOOM 2] mumbașir (înv.) s. m., pl. mumbașiri
16. [DER] mumbașir (mumbașiri), s. m. – Agent de poliție, comisar. – Var. bumbașir. Tc. (arab.) mübașir (Șeineanu, III, 85). Sec. XVIII, înv.
17. [DLR] MUMBAȘiR s. m. (În țările române, la sfîrșitul evului mediu) Slujbaș al divanului, însărcinat mai ales cu execuțiile fiscale. V. a p r o d, a r m a ș, c e a u ș. Cîtă stricăciune au făcut tătarii în raiaua turcească, pus-au turcii bumbașiri asupra lor în Bugeac, de au plătit tot. N. COSTIN, ap. TDRG. Înștiințîndu-se împărăția turcească și pașii. . . au triimes bumbașiri ca să prinză pre Stavarachi să-i taie capul. CANTA, LET. III, 181/8. Și pe noi, fiind vătav de aprozi, m-au orînduit bumbașir asupra curților. AMIRAS, LET. III, 169/37. Car[e] n-a merge la cislă sau n-a vrea să-ș dea bani, să-i stea bumbașir; să margă la cislă toț și să-ș dei bani (a. 1741). IORGA, S. D. VI, 214. Au stricat pecețile ce. . . cu într-adins ofițer mumbașir s-au pus pentru oprirea vînzării vinului (a. 1810). BUL. COM. IST. IV, 121. Au rînduit mumbași turci, spre împlinire cu mare zvon. DIONISIE, C. 179. Cînd vinea în satul lor zapciu, polcovnicu, căpitanu, mumbașir isprăvnicesc, mumbașiru domnesc, fugea. GOLESCU, Î. 59. Acest slujitor . . . era . . . Neagu Rupe-Piele, vestitul mumbașir, prin care ciocoiul își săvîrșea toate despoierele și cruzimile sale pe cînd se afla ispravnic. FILIMON, O. I, 294, cf. I. BRĂESCU, M. 68. ◊ Fi g. În timpul de acum, avea să ne calce, cu fier și cu foc, năpastia consorților nemțești ? Despre acești noi bumbașiri ai țârei știm cu prisos ce soi de pasăre sînt. ODOBESCU, S. III, 28. – Pl.: mumbașiri. – Și: (învechit) mumbaș, miubașir (CANTEMIR, IST. 399), bumbașir s. m. – Din tc. mübașir.
18. [DLR] MUMBAȘ s. m. v. mumbașir.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL