Definiție și ce înseamnă mucilaginos

1. [DEX '09] MUCILAGINOS, -OASĂ, mucilaginoși, -oase, adj. Ca mucilagiul; vâscos. – Din fr. mucilagineux, lat. mucilaginosus, it. mucillagginoso.

2. [MDA2] mucilaginos, ~oasă a [At: HOL. 7, 8 / V: (înv) ~ghinoz, muțilaghi~ / Pl: ~oși, ~oase / E: fr mucilagineux, lat mucilaginosus, it mucillagginoso] Ca mucilagiul Si: vâscos.

3. [DLRLC] MUCILAGINOS, -OASĂ, mucilaginoși, -oase, adj. Ca mucilagiul, vîscos. Materie mucilaginoasă.

4. [DN] MUCILAGINOS, -OASĂ adj. Ca mucilagiul, vîscos. [Cf. fr. mucilagineux, lat. mucilaginosus, it. mucillagginoso].

5. [MDN '00] MUCILAGINOS, -OASĂ adj. ca mucilagiul, vâscos. (< fr. mucilagineux)

6. [Scriban] *mucilaginós, -oásă adj. (lat. mucilaginosus). Mucos, viscos, cleĭos, care are consistența substanțelor mucoase.

7. [MDA2] mucilaghinoz, ~oază a vz mucilaginos

8. [DOOM 3] mucilaginos adj. m., pl. mucilaginoși; f. mucilaginoasă, pl. mucilaginoase

9. [DOOM 2] mucilaginos adj. m., pl. mucilaginoși; f. mucilaginoasă, pl. mucilaginoase

10. [DLR] MUCILAGINOS, -OASĂ adj. Ca mucilagiul, vîscos. Cf. HOL. 7, 8. Mucilaghinoazele și oloioasele esenții. AR (1830), 4342/29, cf. ib. (1831), 436, KRETZULESCU, M. 170/21, MAN. SĂNĂT. 75, 195, LUCACI, M. 19, PARAB. 62, PONTBRIANT, D., COSTINESCU, LM, ALEXI, W. – Pl.: mucilaginoși, -oase. – Și: (învechit) mucilaghinóz, -oază, muțilaghinós, -oásă (LUCACI, M. 19) adj. – Din fr. mucilagineux, lat. mucilaginosus, it. mucillagginoso.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] MONOFTONGAT, -Ă, monoftongați, -te, adj. (Despre diftongi) Care este redus la o […]
1. [DEX '09] MONOGAM, -Ă, monogami, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. […]
1. [DEX '09] MONOGAMIC, -Ă, monogamici, -ce, adj. Monogam. – Din fr. monogamique. 2. [MDA2] […]
1. [DEX '09] MONOGAMIE s. f. Formă de căsătorie în care unui bărbat sau unei […]
[MDN '00] MONOGEN, -Ă adj. 1. (mat.) funcție ~ă = funcție a unei variabile complexe […]
1. [DEX '09] MONOGENETIC, -Ă, monogenetici, -ce, adj. Conform cu monogeneza, de monogeneză. – Mono- […]
1. [DEX '09] MONOGENEZĂ, monogeneze, s. f. (Biol.) Reproducere directă, fără alternare de generații sexuate […]
1. [DEX '09] MONOGENIC, -Ă, monogenici, -ce, adj. (Biol.; despre un caracter) Care este condiționat […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro