1. [MDA2] muchelef a [At: BELDIMAN, E. 127/30 / Pl: ~i / E: tc mükellef] (Trî) Îmbrăcat îngrijit Si: cochet, dichisit, elegant, ferchezuit, spilcuit.
2. [DLRLC] MUCHELEF, -Ă, muchelefi, -e, adj. (Turcism învechit) îmbrăcat cu îngrijire, curățel, dichisit; fercheș, cochet, elegant. Mie mi-a căzut parte la braț un tînăr mărunțel... muchelef la haine. GHICA, S. 150. Auzi colo! Să sperie cineva atît de mult pe un flăcăiaș așa de frumos și muchelef! FILIMON, C. 91.
3. [DLRM] MUCHELEF, -Ă, muchelefi, -e, adj. (Turcism înv.) Îmbrăcat cu îngrijire, curățel; fercheș. – Tc. mükellef.
4. [Șăineanu, ed. VI] muchelef a. elegant, la modă: un tânăr mărunțel, muchelef la haine GHICA. [Turc. MUKELLEF].
5. [Scriban] mucheléf adj. m. (turc. ar. mükelef). Sec. 18-19. Elegant, fercheș. V. zarif.
6. [DER] muchelef adj. – Chipeș, elegant. Tc. mükelef (Tiktin). Sec. XIX, înv.
7. [DLR] MUCHELÉF adj. (Turcism învechit) Îmbrăcat îngrijit; cochet, elegant, dichisit, ferchezuit, spilcuit. Le-au ieșit o agă de la bostangi-pașa înainte, foarte muchelef. BELDIMAN, E. 127/30. Acesta. . . era muchelef la haine. GORJAN, H. II, 198/32. Mi-a căzut parte la braț un tînăr mărunțel. . . muchelef la haine. GHICA, S. 150. Toți junii muchelefi și spudaxiți aveau cîte o bibliotecă. FILIMON, O. I, 122. Să sperie cineva atît de mult pe un flăcăiaș așa de frumos și muchelef ! id. ib. 134. – Pl.: muchelefi. – Din tc. mükellef.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL