1. [MDA2] mucenici vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~cesc / E: mucenic2] (Rar) A martiriza (1).
2. [DLR] MUCENICI vb. IV. T r a n z. (Rar) A martiriza (1). Cf. COSTINESCU. Cu cît trupul este mai mult mucenicit, cu atît sufletul își capătă puteri nebănuite. CIAUȘANU, R. SCUT. 62. – Prez. ind.: mucenicesc. – V. mucenic 2.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL