1. [DEX '09] MOTOPLANOR, motoplanoare, s. n. Planor cu motor auxiliar. – Din fr. motoplaneur.
2. [MDA2] motoplanor sn [At: DEX2 / Pl: ~oare / E: fr motoplaneur] Planor cu motor auxiliar.
3. [MDN '00] MOTOPLANOR s. n. planor echipat cu grup motopropulsor. (< fr. motoplaneur)
4. [DCR2] motoplanor s. n. (av.) ◊ „Industria aeronautică românească a introdus anul acesta în fabricația de serie un nou gen de aeronavă – motoplanorul, aparat care îmbină calitățile de planare ale planoarelor cu cele de decolare și zbor independent al avioanelor ușoare.” R.l. 29 V 78 p. 5 (din moto- + planor; DEX-S)
5. [GTA] MOTOPLANOR aparat de zbor a cărei susținere este realizată prin reacțiile aerodinamice pe suprafețele care rămân fixe în timpul aceluiași regim de zbor și este prevăzut cu un motor auxiliar, care îi permite să zboare cu propriile mijloace. Motorul este utilizat în scopul atingerii zonelor de ascedență sau pentru efectuarea unui zbor de întoarcere, putând fi pus în funcțiune în timpul zborului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL