1. [DEX '09] MONTATOR, -OARE, montatori, -oare, s. m. și f. Tehnician care montează diferite părți ale unor obiecte sau aparate; montor. – Monta1 + suf. -tor. Cf. it. montatore.
2. [MDA2] montator, ~oare smf [At: LEG. EC. PL. 251 / Pl: ~i, ~oare / E: monta + -tor] Tehnician specializat în lucrări de montare1 (1-2) Si: montor.
3. [DLRLC] MONTATOR, montatori, s. m. Tehnician care montează, care îmbină diferite piese sau părți componente ale unor obiecte sau aparate fabricate.
4. [DN] MONTATOR, -OARE s.m. și f. Tehnician care execută operații de montare; montor. [Cf. it. montatore].
5. [MDN '00] MONTATOR, -OARE s. m. f. montor. (< it. montatore)
6. [Scriban] *montatór, -oáre s. Lucrător, lucrătoare care montează pĭesele unuĭ gĭuvaĭer, uneĭ mașinĭ, uneĭ haĭne ș. a.
7. [DCR2] lăcătuș-montator s. m. Tehnician care se pricepe atât la lăcătușerie cât și la lucrări de montare ◊ „Deveneau necesare noi cunoștințe teoretice și deprinderi practice, dar chiar însușirea de noi meserii ca, de pildă, cea de lăcătuș-montator, pe care vechiul profil al întreprinderii nu le cerea [...]” Sc. 17 XI 63 p. 1 (din lăcătuș + montator)
8. [DCR2] tâmplar-montator s. m. 1964 Tâmplar care montează mobilele v. magazin-expoziție (din tâmplar + montator)
9. [DOOM 3] montator s. m., pl. montatori
10. [DOOM 2] montator s. m., pl. montatori
11. [DLR] MONTATÓR, -OÁRE s. m. și f. (Rar la f.) Tehnician specializat în lucrări de montare1 (1, 2); montor. Montator de locomotive, automotoare și vagoane. LEG. EC. PL. 291. Montator la Grivița-Locomotive. CONTEMP. 1949, nr. 165, 10/6. Echipele de montatori. . . așază acum piesele grele ale postamentului. SCÎNTEIA, 1951, nr. 1943. Să se intereseze îndeaproape de pregătirea cadrelor de montatori. V. ROM. octombrie 1954, 129. Acea scrisoare. . . o adusese Ilie Hanganu, montator, și o depusese la adresă. SADOVEANU, M. C. 168. S-a îndreptat către estradă montatorul Toader Cristofovici. GALAN, Z. R. 16. - Pl.: montatori, -oare. – Monta1 + suf. -tor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL