1. [DEX '09] MONOLINGVISM s. n. Folosire a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau același grup social. – Din fr. monolinguisme.
2. [MDA2] monolingvism sn [At: DEX / Pl: ~e / E: fr monolinguisme] Utilizare a unei singure limbi, cea maternă, de către același individ sau același grup social.
3. [DEX '98] MONOLINGVISM s. n. Întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau același grup social. – Din fr. monolinguisme.
4. [DN] MONOLINGVISM s.n. (Rar) Întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau același grup social. [Var. monolinguism s.n. / cf. fr. monolinguisme].
5. [MDN '00] MONOLINGVISM s. n. întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau grup social. (< fr. monolinguisme)
6. [MDA2] monolinguism sn vz monolingvism
7. [DN] MONOLINGUISM s.n. v. monolingvism.
8. [DOOM 3] monolingvism s. n.
9. [DOOM 2] monolingvism s. n.
10. [DTL] MONOLINGVISM s. n. (cf. fr. monolinguisme): întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același vorbitor sau același grup social.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL