1. [DEX '09] MONOGRAFIC, -Ă, monografici, -ce, adj. Care ține de monografie, privitor la monografie, propriu monografiei. – Din fr. monographique.
2. [MDA2] monografic, ~ă [At: HASDEU, I. C. I, 68 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr monographique] 1 a Care aparține monografiei. 2-3 av, a (Într-un mod) specific monografiei. 4 a Care se referă la monografie. 5 a Care provine din monografie.
3. [DLRLC] MONOGRAFIC, -Ă, monografici, -e, adj. Care ține de monografie, propriu monografiei. Cercetare monografică a unui grai.
4. [DN] MONOGRAFIC, -Ă adj. Referitor la monografie, de monografie. [< fr. monographique].
5. [DOOM 3] monografic (desp. -no-gra-) adj. m., pl. monografici; f. monografică, pl. monografice
6. [DOOM 2] monografic (-no-gra-) adj. m., pl. monografici; f. monografică, pl. monografice
7. [DLR] MONOGRAFIC, -Ă adj. Privitor la monografie, de monografie, propriu monografiei. Iacă unde poate conduce. . . lipsa de o analiză monografică. HASDEU, I. C. I, 68. O astfel de informație este cu mult superioară celei de mîna a doua, înfățișată în primul rînd prin lucrări monografice. V. ROM. ianuarie 1954, 201. Nu existau nici studii monografice, nici reviste de autoritate în specialitatea noastră. L. ROM. 1959, nr. 3, 14. – Pl.: monografici, -ce. Din fr. monographique.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL