Definiție și ce înseamnă moleși

1. [DEX '09] MOLEȘI, moleșesc, vb. IV. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă puterea, energia (fiind adesea cuprins de somnolență); a (se) muia, a slăbi. – Cf. moale.

2. [MDA2] moleși vtr [At: HELIADE, O. I, 449 / V: (îvr) ~loși, (cscj) ~loșa, ~lișa, (reg) ~lăci v / Pzi: ~șesc / E: cf moale1] 1-2 (A pierde sau) a face să piardă din puteri, din vlagă Si: a se muia, a se vlăgui. 3-4 (A face să fie cuprins sau) a fi cuprins de toropeală. 5-6 (îvr; îf moloșa, moloși) (A face să devină sau) a deveni moale1 Si: a se muia.

3. [DLRLC] MOLEȘI, moleșesc, vb. IV. Refl. A fi cuprins de toropeală, de slăbiciune, a pierde din puteri; a-și pierde vlaga, a slăbi, a se muia. Tînărul se moleșește din toate-ncheieturile și se prăbușește pe prispă. CARAGIALE, O. I 371. ◊ Tranz. Ca un abur greu și înfierbîntat [căldura] îi îneca răsuflarea și-i moleșea trupul, fără să-l adoarmă. VLAHUȚĂ, O. A. 106.

4. [DLRM] MOLEȘI, moleșesc vb. IV. Refl. și tranz. A fi cuprins sau a face să fie cuprins de toropeală; a-și pierde sau a face sa-și piardă vlaga; a se muia, a slăbi. – Din moale.

5. [Șăineanu, ed. VI] moleșì v. 1. a (se) face moale; 2. fig. a efeminà, a ramoli.

6. [MDA2] molăci v vz moleși

7. [MDA2] molișa v vz moleși

8. [MDA2] moloșa v vz moleși

9. [MDA2] moloși v vz moleși

10. [Scriban] moleșésc v. tr. (d. moale). Fac moale: a moleși cînepa. Fig. Răpesc energia, ramolesc: beția-l moleșește pe om. V. refl. Perd energia, mă ramolesc: s’a moleșit de beție. – Și moloșesc și moloșez.

11. [Scriban] moloșésc și -éz, V. moleșesc.

12. [DOOM 3] moleși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. moleșesc, 3 sg. moleșește, imperf. 1 moleșeam; conj. prez. 1 sg. să moleșesc, 3 să moleșească

13. [DOOM 2] moleși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. moleșesc, imperf. 3 sg. moleșea; conj. prez. 3 să moleșească

14. [MDO] moleși (conj. moleșească)

15. [IVO-III] moleșesc, -șească 3 conj., -șeam 1 imp.

16. [DGS] moleși vb. IV. tr., refl. I (compl. sau sub. indică ființe) 1 a (se) muia, a toropi1, a (se) vlăgui, <fig.> a amorți, a (se) blegi, a (se) domoli, a (se) înmuia, <fig.; pop. și fam.> a se bleojdi, a (se) pleoști, a se turti, <fig.; fam.> a (se) tufli, <fig.; reg.> a se bălmăji, <fig.; înv.> a (se) deznerva, a (se) matofi. Canicula l-a moleșit. 2 a (se) muia, a (se) vlăgui, <fig.; pop. și fam.> a (se) fleșcăi. Alergătura prin magazine a moleșit-o. II fig. (compl. sau sub. indică bărbați) a (se) demasculiniza, a (se) deviriliza, a (se) efemina, <înv.> a (se) efemeia, <fig.> a (se) înmuia.

17. [DLR] MOLEȘÍ vb. IV. R e f l. 1. A pierde din puteri, din vlagă, a se muia (6); a fi cuprins de toropeală, de slăbiciune, de sfîrșeală. Simț că genunchii de tot mi se moleșesc. HELIADE, O. I, 449, cf. POLIZU. Tînărul se moleșește din toate-ncheieturile și se prăbușește pe prispă. CARAGIALE, O. I, 223, cf. ALEXI, W. [Sitarul] se moleșește, pîlpîirea aripilor contenește și moare întinzîndu-se ca pentru o odihnă lungă. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 210. Picioarele i se tăiară în genunchi și tot corpul i se moleși de o toropeală grea, apăsătoare. REBREANU, NUV. 230. Slujnica să moleșește și adoarme ca moartă. MERA, L. B. 23, cf. MAT. FOLK. 645. ◊ T r a n z. f a c t. Mulțumirea ei adîncă o slăbea, o moleșea, o făcea să tremure. DELAVRANCEA, T. 223. Căldura. . . îi îneca răsuflarea și-i moleșea trupul fără să-l adoarmă. VLAHUȚĂ, O. A. I, 101. El ca șarpele se făcea, In cap se suia, Inima i-o coleșea, Corpul i-l moleșea. GRIGORIU-RIGO, M. P. I, 97. ♦ I n t r a n z. F i g. A nu moleși în buna stare de care se bucură. ap. IORDAN, L. R. A. 343. 2. (Învechit și regional, în formele moloșa, moloși) A deveni moale 1 (I 1); a se muia (3). Stă inul sau cînepă răvilate două sau trei zile, ca să se mai moloșeză. I. IONESCU, c. 156/9, cf. LEXIC REG. 55. ◊ R e f l. p a s. Fig. Cu blîndețele ca bumbacul se moloșează și se îmblînzescu inimile domnilor. N. COSTIN, LET. II, 92/27. – Prez. ind.: moleșesc. – Și: (învechit și regional) moloși (SCRIBAN, D., LEXIC REG. 55) vb. IV, moloșá, molișá (JAHRESBER. XIX-XX, 164) vb. I, (regional) molăci (DENSUSIANU, Ț. H. 325) vb. IV. – Cf. m o a l e1.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] MOLESCHIN, (2) moleschinuri, s. n. 1. Țesătură rezistentă de bumbac, foarte netedă […]
1. [DEX '09] MOLESTA, molestez, vb. I. Tranz. (Livr.) A brutaliza, a maltrata. ♦ A […]
1. [MDA2] molestație sf [At: DN3 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [MDA2] molestație sf [At: DN3 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] MOLETARE, moletări, s. f. Acțiunea de a moleta și rezultatul ei. – […]
1. [DEX '09] MOLETA, moletez, vb. I. Tranz. A imprima pe un obiect striuri, zimți […]
1. [DEX '09] MOLETE1, moleți, s. m. (Pop.) 1. Larva morarului (2), de forma unui […]
1. [DEX '09] MOLETIERĂ, moletiere, s. f. (Astăzi rar) Obiect de îmbrăcăminte militară format dintr-o […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro