1. [DEX '09] MOJICESC, -EASCĂ, mojicești, adj. (Despre purtări, atitudini etc.) De mojic (1), specific mojicului; grosolan, vulgar, mitocănesc. – Mojic + suf. -esc.
2. [MDA2] mojicesc, ~ească a [At: NECULCE, L. 171 / V: (înv) mojec~ / Pl: ~ești / E: mojic + -esc] 1 (Îrg) Care aparține mojicului (1). 2 (Îvr) Referitor la mojic (1). 3 De mojic Si: grosolan, ordinar, vulgar, (asr) mojicos.
3. [DLRLC] MOJICESC, -EASCĂ, mojicești, adj. De mojic (1); grosolan. Purtare mojicească.
4. [Șăineanu, ed. VI] mojicesc a. ce ține de mojic.
5. [Scriban] mojicésc, -eáscă adj. (d. mojic). Fam. De mojic, vulgar: vorbă mojicească.
6. [MDA2] mojecesc, ~ească a vz mojicesc
7. [DOOM 3] mojicesc (rar) adj. m., f. mojicească; pl. m. și f. mojicești
8. [DOOM 2] mojicesc (rar) adj. m., f. mojicească; pl. m. și f. mojicești
9. [DGS] mojicesc, -ească adj. 1 (despre manifestări, atitudini, cuvinte etc. ale oamenilor) bădărănesc, bădărănos, grosier, grosolan, mahalagesc, mârlănesc, mitocănesc, mitocănos, mojic, necivilizat, neelegant, nepoliticos, ordinar, trivial, vulgar, <rar> mojicos, <pop. și fam.; deprec. sau peior. > țopârlănesc, țopesc, <fam.; deprec. sau peior.> birjăresc, liber, țărănesc, țărănos, țigănesc, <înv.> varvar, varvaricesc, <deprec. sau peior.; astăzi rar> surugiesc, <fig.> bolovănos, cazon, măgăresc, necioplit, noduros, tudesc. 2 (înv. și reg.) v. Țărănesc.
10. [DLR] MOJICÉSC, -EÁSCĂ adj. 1. (Învechit și regional) De mojic (1), care aparține mojicului, referitor la mojic. S-au rădicat un Petre Ciasar cu multă oaste mojîceascâ asupra ungurilor și multă pagubă au făcut boiarilor ungurești (începutul sec. XVIII). MAG. IST. I, 289/6, cf. GCR II, 374, TEODORESCU, P. P. 83. Și îm' cînt-un cînticel, Și nu-i cîntic mojăcesc, Și-i cîntic împărătesc. MAT. FOLK. 1 466. 2. De mojic (2); grosolan, ordinar, vulgari (astăzi rar) mojicos. Slugeli lui cei din boierie era tari și mari și obraznici, după cumu-i hirea mojîcească. NECULCE, L. 171. Vederea lor iaste sălbatecă, portul lor mojecesc. IST. AM. 85r/ll. - Pl.: mojicești. – Și: (învechit) mojecésc, -ească adj. – Mojic + suf. -esc..
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL