1. [MDA2] mlătiș sn [At: CUV. D. BĂTR. I, 6/7 / Pl: ? / E: îmlăti + -iș] (vr) Îmblătit.
2. [Șăineanu, ed. VI] mlătiș n. treerat: mlătișul va ajunge strânsura BIBLIE. [V. îmblătiș].
3. [Scriban] mlătíș n., pl. urĭ (d. vsl. mlatiti, a îmblăti). Sec. 16. Ceĭa ce s’a îmblătit.
4. [DGS] mlătiș s.n. (agric.; înv.) v. Îmblătire. Îmblătit.
5. [DAR] mlătiș s.n. (reg.) îmblătit.
6. [DLR] MLĂTÍȘ s. n. (Învechit, rar) Îmblătit. Mlătișul va ajunge storsura, și storsura semănîtura (cca 1 560). CUV. D. BĂTR. I, 6/5, cf. PASCU, S. 354, DR. II, 781. - Pl.: ? – Îmlăti + suf. -iș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL