1. [DEX '09] MIZANTROPIC, -Ă, mizantropici, -ce, adj. Care se referă la mizantrop sau la mizantropie; care denotă mizantropie, provocat de mizantropie. – Din fr. misanthropique.
2. [MDA2] mizantropic, ~ă [At: POLIZU / Pl: ~ici, ~ice / E: fr misanthropique] 1-2 a Care aparține (mizantropului sau) mizantropiei. 3-4 a Care se referă (la mizantrop sau) la mizantropie. 5-6 av, a (Într-un mod) care denotă mizantropie. 7 a Care este provocat de mizantropie.
3. [DLRLC] MIZANTROPIC, mizantropici, -e, adj. Referitor la mizantrop și la mizantropie; de mizantrop. Blestemul mizantropic cu vînăta lui gheară. EMINESCU, O. I 23.
4. [DN] MIZANTROPIC, -Ă adj. De mizantrop; ursuz, posac. [Cf. fr. misanthropique].
5. [Șăineanu, ed. VI] mizantropic a. ce ține de mizantropi: blăstămul mizantropic cu vânăta lui ghiarâ EM.
6. [Scriban] *misantrópic, -ă adj. (d. mizantropie). De misantrop saŭ de misantropie. – Ob. miz- (după fr.).
7. [DOOM 3] mizantropic (desp. mi-zan-/miz-an-) adj. m., pl. mizantropici; f. mizantropică, pl. mizantropice
8. [DOOM 2] !mizantropic (mi-zan-/miz-an-) adj. m., pl. mizantropici; f. mizantropică, pl. mizantropice
9. [DLR] MIZANTROPIC, -Ă adj. Care aparține mizantropului sau mizantropiei, care se referă la mizantrop sau la mizantropie; care denotă mizantropie, care este provocat de mizantropie. Cf. POLIZU, COSTINESCU. Blestemul îl invoc, Blestemul mizantropic cu vînăta lui gheară EMINESCU, O. I, 23, cf. DDRF, ȘĂINEANU, D. U. El n-a insultat niciodată omenirea cu acel rînjet de mizantropică bucurie. RALEA, S. T. III, 163. - Pl.: mizantropici, -ce. – Din fr. misanthropique.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL