1. [MDA2] misteric, ~ă a [At: BOLINTINEANU, ap. ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~ici, ~ice / E: mister1 + -ic] (Iuz) Misterios.
2. [DN] MISTERIC, -Ă adj. 1. Care ține de mister (1) [în DN], referitor la mister (1) [în DN]. 2. Misterios. [< mister].
3. [Șăineanu, ed. VI] misteric a. misterios: o flacără misterică dă palidă lumină BOL.
4. [DGS] misteric, -ă adj. (înv.; despre stări, creații, texte, idei, sensuri etc.) v. Abscons. Ascuns2. Criptic. Enigmatic. Incognoscibil. Misterios. Necuprins. Neînțeles2. Ocult. Secret2. Sibilic. Sibilin. Sibilinic. Tainic.
5. [DLR] MISTÉRIC, -Ă adj. (Ieșit din uz) Misterios (1). O flacără misterică dă palidă lumină. BOLINTINEANU, ap. ȘĂINEANU, D. U. Apa lacului dodatâ S-adîncește-n crețe valuri, horhăie îngrozitor De un foc misteric pare dînsa groaznic turburată. F (1884), 121. Somnul meu misteric. MACEDONSKI, O. II, 172. Veac fără de știință în care domnesc proștii, Veac ce-a aflat secretul mistericei știinti. MILLE, V. P. 38, cf. BARCIANU. - Pl. : misterici, -ce. – Mister + suf. -ic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL