1. [MDA2] mioarcă1 sf [At: ARGHEZI, V. 154 / P: ~mi-oar~ / Pl: ~rce / E: mioară + -că] 1-6 (Nob; șhp) Mioriță (1-6).
2. [MDA2] mioarcă2 sf [At: H XVIII, 268 / Pl: ~rce / E: miorc] 1 (Ban) Broască {Rana esculenta). 2 Broatec (Hyla arborea). 3 (Reg) Broască râioasă {Bufo vulgaris). 4 (Reg) Broască țestoasă {Testudo graeca) 5 (Mol) Guzgan-de-apă (Arvicola amphibius) 6 (Buc) Femeie slabă, lipsită de energie, care abia vorbește.
3. [Șăineanu, ed. VI] mioarcă f. broască râioasă. [V. miorcăì].
4. [DOOM 3] mioarcă2 (mioară) (rar) (desp. mi-oar-) s. f., g.-d. art. mioarcei; pl. mioarce
5. [DOOM 3] mioarcă1 (broască) (pop.) (desp. mioar-) s. f., g.-d. art. mioarcei; pl. mioarce
6. [DOOM 2] mioarcă1 (mioară) (rar) (mi-oar-) s. f., g.-d. art. mioarcei; pl. mioarce
7. [DOOM 2] mioarcă2 (broască) (pop.) (mioar-) s. f., g.-d. art. mioarcei; pl. mioarce
8. [DGS] mioarcă s.f. (zool.; reg.) 1 v. Broască (Rana esculenta). 2 v. Broască-râioasă (Bufo vulgaris). 3 v. Broască-țestoasă (Testudo graeca, Testudo hermanni și Emys orbicularis). 4 v. Guzgan-de-apă (Arvicola amphibius). 5 v. Guzgan. Șobolan (Mus decumanus).
9. [DLR] MIOÁRCĂ1 s. f. (Neobișnuit) Diminutiv al lui mioară (1). Toți se vor întoarce într-o zi, acasă, la copii. . . La văcuțe, la mioarce. ARGHEZI, V. 154. - Pronunțat: mi-oar-. – Pl.: mioarce. – Mioară -f- suf. -că.
10. [DLR] MIOÁRCĂ2 s. f. I. 1. (Ban.) Broască (Rana esculenta). H XVIII 268, cf. VICIU, GL., MAT. DIALECT, I, 138. ♦ Broatec (Hyla arborea). GR. S. I, 190. ♦ (Regional) Broască rîioasă (Bufo vulgaris). N. LEON, MED. 80, cf. ȘĂINEANU, D. U. 2. (Regional) Broască țestoasă (Testudo graeca). Com. din PECINIȘCA-BĂILE HERCULANE. 3. (Prin sudul Mold.) Guzgan-de-apă (Arvicola amphibius). ȘEZ. XVIII, 168, cf. I. CR. II, 55. II. (Prin Bucov.) Epitet pentru o femeie slabă, lipsită de energie, care abia vorbește. ȘEZ. III, 71. – Pl.: mioarce. – De la miorc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL